Art. 2 Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), 1950 — Dreptul la viață

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 2 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 29.07.2004 – prezentformă consolidată

   Dreptul la viață

   1. Dreptul la viațaviață al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intentionat, decîtintenționat, decât în executarea unei sentințe capitale pronunțate de un tribunal în cazul în care infracțiunea este sancționată cu aceasta pedeapsapedeapsă prin lege.

   2. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezultărezulta dintr-o recurgere absolut necesară la forta:forță:

   a) pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenței ilegale;

   b) pentru a efectua o arestare legală sau pentru a împiedica evadarea unei persoane legal deținute;

   c) pentru a reprima, conform legii, tulburări violențe sau o insurectie.insurecție.

   Titlul art. 2 a fost inserat potrivit anexei la PROTOCOLUL nr. 11 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificat prin LEGEA nr. 79 din 6 iulie 1995, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 13 iulie 1995.

2. 18.05.1994 – 29.07.2004text inițial

   1. Dreptul la viața al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intentionat, decît în executarea unei sentințe capitale pronunțate de un tribunal în cazul în care infracțiunea este sancționată cu aceasta pedeapsa prin lege.

   2. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezultă dintr-o recurgere absolut necesară la forta:

   a) pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenței ilegale;

   b) pentru a efectua o arestare legală sau pentru a împiedica evadarea unei persoane legal deținute;

   c) pentru a reprima, conform legii, tulburări violențe sau o insurectie.