Art. 32 Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), 1950 — Competența Curții

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 32 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 05.05.2006 – prezentmodificat prin Legea 39/2005

   CompetențaCompetenta Curții

   1. CompetențaCompetenta Curții acoperă toate problemele privind interpretarea și aplicarea convenției și a protocoalelor sale, care îi sunt supuse în condițiile prevăzute în art. 33, 34 34, 46 și 47.

   2. În caz de contestare a competentei sale, Curtea hotărăște.

2. 29.07.2004 – 05.05.2006formă consolidată

   1. Dacă în termen de 3 luni de la transmiterea raportului Comisiei către Comitetul Ministrilor, cauza nu este deferita Curții în aplicarea art. 48 din prezenta convenție, Comitetul Ministrilor ia, printr-un vot cu majoritatea a două treimi din reprezentanții având dreptul de a face parte din Comitet, o decizie asupra constatării încălcării sau nu a convenției.Competența Curții

   1. Competența Curții acoperă toate problemele privind interpretarea și aplicarea convenției și a protocoalelor sale, care îi sunt supuse în condițiile prevăzute în art. 33, 34 și 47.

   2. În caz afirmativ, Comitetul Ministrilor fixează un termen în care înaltă parte contractantă interesată trebuie să ia măsurile care decurg din hotărârea Comitetului Ministrilor.

   3. Dacă înaltă parte contractantă interesată nu a adoptat măsuri satisfăcătoare în termenul stabilit, Comitetul Ministrilor, cu majoritatea prevăzută la paragraful 1 de mai sus, da hotărârii sale inițiale urmarea pe care o comporta și publică raportul.

   4. Inaltele părți contractante se angajează sa considere ca obligatorie pentru ele orice hotărâre pe care Comitetul Ministrilor o poate lua în aplicarea paragrafelor precedente.de contestare a competentei sale, Curtea hotărăște.

3. 18.05.1994 – 29.07.2004text inițial

   1. Dacă în termen de 3 luni de la transmiterea raportului Comisiei către Comitetul Ministrilor, cauza nu este deferita Curții în aplicarea art. 48 din prezenta convenție, Comitetul Ministrilor ia, printr-un vot cu majoritatea a două treimi din reprezentanții având dreptul de a face parte din Comitet, o decizie asupra constatării încălcării sau nu a convenției.

   2. În caz afirmativ, Comitetul Ministrilor fixează un termen în care înaltă parte contractantă interesată trebuie să ia măsurile care decurg din hotărârea Comitetului Ministrilor.

   3. Dacă înaltă parte contractantă interesată nu a adoptat măsuri satisfăcătoare în termenul stabilit, Comitetul Ministrilor, cu majoritatea prevăzută la paragraful 1 de mai sus, da hotărârii sale inițiale urmarea pe care o comporta și publică raportul.

   4. Inaltele părți contractante se angajează sa considere ca obligatorie pentru ele orice hotărâre pe care Comitetul Ministrilor o poate lua în aplicarea paragrafelor precedente.