Cartea a VI-a Proceduri speciale · Titlul VII Cererile posesorii

Art. 1.003 Codul de Procedură Civilă — Condiții de admisibilitate

Codul de Procedură Civilă (Legea nr. 134/2010) · Drept Civil

În vigoare din 10.04.2015Formă consolidată la 14.12.2025 4 versiuni

Cererile posesorii sunt admisibile numai în cazurile și condițiile prevăzute de Codul civil.

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 1.003 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

  1. 10.04.2015 – prezentrepublicare

    Judecata și căile de atacCondiții de admisibilitate

    (1) Cererile posesorii se judecă de urgență și cu precădere.

    (2) Sunt inadmisibile cererea reconvențională și orice alte cereri prin care se solicită protecția unui drept în legătură cu bunul în litigiu.

    (3) Hotărârea dată asupra cererii posesorii este supusă numai apelului.Cererile posesorii sunt admisibile numai în cazurile și condițiile prevăzute de Codul civil.

  2. 15.02.2013 – 10.04.2015republicare

    Determinarea dobânzii

    (1) Dacă părțile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica rata dobânzii de referință stabilită de Banca Națională a României. Rata de referință în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru.

    (2) Creanța produce dobânzi după cum urmează:Judecata și căile de atac

    1. în cazul contractelor încheiate între profesioniști, de la data la care obligația a devenit exigibilă;

    2. în cazul contractelor încheiate între profesioniști și o autoritate contractantă, fără a fi necesară punerea în întârziere a debitorului:

    a) dacă în contract a fost fixat un termen de plată, din ziua următoare acestui termen;

    b) dacă termenul de plată nu este fixat în contract:(1) Cererile posesorii se judecă de urgență și cu precădere.

    (i) după 30 de zile de la data primirii de către debitor a facturii sau a oricărei alte asemenea solicitări de plată;

    (îi) dacă data primirii facturii sau a unei solicitări echivalente de plată este incertă, după 30 de zile de la recepția mărfurilor sau prestarea serviciilor;

    (iii) dacă solicitarea de plată a fost comunicată înainte de a primi mărfurile sau serviciile, la expirarea unui termen de 30 de zile de la primirea mărfurilor sau prestarea serviciilor;

    (iv) dacă legea sau contractul stabilește o procedură de acceptare ori de verificare, permițând certificarea conformității mărfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori solicitarea de plată la data verificării sau anterior acestei date, la expirarea unui termen de 30 de zile de la această dată;

    3. în celelalte cazuri, de la data la care debitorul a fost pus sau este de drept în întârziere, potrivit legii.

    (3) Creditorul poate să pretindă daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutării la timp a obligațiilor de către debitor.

    (4) Este lovită de nulitate absolută convenția sau clauza(2) Sunt inadmisibile cererea reconvențională și orice alte cereri prin care se fixează o obligație de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor în cazurile prevăzute la alin. (2) pct. 1 și 2 sau un termen de la care creanța produce dobânzi, mai mare decât cel prevăzut la alin. (2).solicită protecția unui drept în legătură cu bunul în litigiu.

    (3) Hotărârea dată asupra cererii posesorii este supusă numai apelului.

  3. 14.02.2013 – 15.02.2013modificat prin Legea 76/2012

    Determinarea dobânzii

    (1) Dacă părțile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica rata dobânzii de referință stabilită de Banca Națională a României. Rata de referință în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru.

    (2) Creanța produce dobânzi după cum urmează:

    1. în cazul contractelor încheiate între întreprinzători sau alți profesioniști, de la data la care obligația a devenit exigibilă;

    2. în cazul contractelor încheiate între întreprinzătoriprofesioniști și o autoritate contractantă, fără a fi necesară punerea în întârziere a debitorului:

    a) dacă în contract a fost fixat un termen de plată, din ziua următoare acestui termen;

    b) dacă termenul de plată nu este fixat în contract:

    (i) după 30 de zile de la data primirii de către debitor a facturii sau a oricărei alte asemenea solicitări de plată;

    (îi) dacă data primirii facturii sau a unei solicitări echivalente de plată este incertă, după 30 de zile de la recepția mărfurilor sau prestarea serviciilor;

    (iii) dacă solicitarea de plată a fost comunicată înainte de a primi mărfurile sau serviciile, la expirarea unui termen de 30 de zile de la primirea mărfurilor sau prestarea serviciilor;

    (iv) dacă legea sau contractul stabilește o procedură de acceptare ori de verificare, permițând certificarea conformității mărfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori solicitarea de plată la data verificării sau anterior acestei date, la expirarea unui termen de 30 de zile de la această dată;

    3. în celelalte cazuri, de la data la care debitorul a fost pus sau este de drept în întârziere, potrivit legii.

    (3) Creditorul poate să pretindă daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutării la timp a obligațiilor de către debitor.

    (4) Este lovită de nulitate absolută convenția sau clauza prin care se fixează o obligație de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor în cazurile prevăzute la alin. (2) pct. 1 și 2 sau un termen de la care creanța produce dobânzidobânzi, mai mare decât cel prevăzut la alin. (2).

  4. 01.07.2010 – 14.02.2013text inițial

    Determinarea dobânzii

    (1) Dacă părțile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica rata dobânzii de referință stabilită de Banca Națională a României. Rata de referință în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru.

    (2) Creanța produce dobânzi după cum urmează:

    1. în cazul contractelor încheiate între întreprinzători sau alți profesioniști, de la data la care obligația a devenit exigibilă;

    2. în cazul contractelor încheiate între întreprinzători și o autoritate contractantă, fără a fi necesară punerea în întârziere a debitorului:

    a) dacă în contract a fost fixat un termen de plată, din ziua următoare acestui termen;

    b) dacă termenul de plată nu este fixat în contract:

    (i) după 30 de zile de la data primirii de către debitor a facturii sau a oricărei alte asemenea solicitări de plată;

    (îi) dacă data primirii facturii sau a unei solicitări echivalente de plată este incertă, după 30 de zile de la recepția mărfurilor sau prestarea serviciilor;

    (iii) dacă solicitarea de plată a fost comunicată înainte de a primi mărfurile sau serviciile, la expirarea unui termen de 30 de zile de la primirea mărfurilor sau prestarea serviciilor;

    (iv) dacă legea sau contractul stabilește o procedură de acceptare ori de verificare, permițând certificarea conformității mărfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori solicitarea de plată la data verificării sau anterior acestei date, la expirarea unui termen de 30 de zile de la această dată;

    3. în celelalte cazuri, de la data la care debitorul a fost pus sau este de drept în întârziere, potrivit legii.

    (3) Creditorul poate să pretindă daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutării la timp a obligațiilor de către debitor.

    (4) Este lovită de nulitate absolută convenția prin care se fixează o obligație de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor în cazurile prevăzute la alin. (2) pct. 1 și 2 sau un termen de la care creanța produce dobânzi mai mare decât cel prevăzut la alin. (2).

Ai o întrebare despre art. 1.003 din Codul de Procedură Civilă?

Agent Juridic îți explică articolul pe situația ta, cu trimitere exactă la textul în vigoare și la modificările lui.

Întreabă Agent Juridic gratuit