Art. 1.056 Codul de Procedură Civilă — Refacerea hotărârilor definitive

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 1.056 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 10.04.2015 – prezentrepublicare

   Stabilirea cauțiunii și depunerea eiRefacerea hotărârilor definitive

   (1) Când legea prevede darea unei cauțiuni, suma datorată de parte cu acest titlu se stabilește de către instanță în condițiile legii și se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituție de credit care efectuează astfel de operațiuni, pe numele părții respective, la dispoziția instanței sau, după caz, a executorului judecătoresc.

   (2) Dacă legea nu prevede altfel, cauțiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va putea depăși suma de 10.000 lei.Dispozițiile art. 1.054 și 1.055 se aplică în mod corespunzător și în cazul în care se solicită refacerea unei hotărâri definitive.

2. 15.02.2013 – 10.04.2015republicare

   Verificarea competenței internaționaleStabilirea cauțiunii și depunerea ei

   (1) Instanța sesizată verifică din oficiu competența sa internațională, procedând conform regulilor interne privind competența, iar dacă stabilește că nu este competentă nici ea, nicio altă instanță română, respinge cererea ca nefiind de competența jurisdicției române, sub rezerva aplicării prevederilor art. 1.055. Hotărârea instanței este supusă recursului la instanța ierarhic superioară.Când legea prevede darea unei cauțiuni, suma datorată de parte cu acest titlu se stabilește de către instanță în condițiile legii și se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituție de credit care efectuează astfel de operațiuni, pe numele părții respective, la dispoziția instanței sau, după caz, a executorului judecătoresc.

   (2) Necompetența internațională a instanței române poate fi invocată în orice stare a procesului, chiar și direct în căile de atac. Dispozițiile art. 1.052 rămân aplicabile.Dacă legea nu prevede altfel, cauțiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va putea depăși suma de 10.000 lei.

3. 14.02.2013 – 15.02.2013modificat prin Legea 76/2012

   Verificarea competenței internaționale

   (1) Instanța sesizată verifică din oficiu competența sa internaționalăinternațională, procedând conform regulilor interne privind competența, iar dacă stabilește că nu este competentă nici ea, nici onicio altă instanță română, respinge cererea ca nefiind de competența jurisdicției române, sub rezerva aplicării prevederilor art. 1.055. Hotărârea instanței este supusă recursului la instanța ierarhic superioară.

   (2) Necompetența internațională a instanței române poate fi invocată în orice stare a procesului, chiar și direct în căile de atac. Dispozițiile art. 1.052 rămân aplicabile.

4. 01.07.2010 – 14.02.2013text inițial

   Verificarea competenței internaționale

   (1) Instanța sesizată verifică din oficiu competența sa internațională procedând conform regulilor interne privind competența, iar dacă stabilește că nu este competentă nici ea, nici o altă instanță română, respinge cererea ca nefiind de competența jurisdicției române, sub rezerva aplicării prevederilor art. 1.055.

   (2) Necompetența internațională a instanței române poate fi invocată în orice stare a procesului, chiar și direct în căile de atac.