Art. 137 Codul de Procedură Civilă — Probele administrate în fața instanței necompetente

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 137 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 15.02.2013 – prezentrepublicare

   Instanța competentă

   (1) Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de strămutare se depune la instanța competentă să o soluționeze, care va înștiința de îndată instanța de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii de strămutare.

   (2) Cererea de strămutare întemeiată pe motive de siguranță publică este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care va înștiința, de îndată, despre depunerea cererii instanța de la care se cere strămutarea.

   (3) La primirea cererii de strămutare, instanța competentă să o soluționeze va putea să solicite dosarul cauzei.Probele administrate în fața instanței necompetente

   În cazul declarării necompetenței, dovezile administrate în fața instanței necompetente rămân câștigate judecății și instanța competentă învestită cu soluționarea cauzei nu va dispune refacerea lor decât pentru motive temeinice.

2. 14.02.2013 – 15.02.2013modificat prin Legea 76/2012

   Instanța competentă

   (1) Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența instanței ierarhic superioare celei curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea. Ea se depune la instanța care judecă procesul a cărui strămutare se cere, care o va înainta, de îndată, instanței competente.strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de strămutare se depune la instanța competentă să o soluționeze, care va înștiința de îndată instanța de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii de strămutare.

   (2) Cererea de strămutare întemeiată pe motive de siguranță publică este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care va înștiința, de îndată, despre depunerea cererii instanța de la care se cere strămutarea.

   (3) La primirea cererii de strămutare, instanța competentă să o soluționeze va putea să solicite dosarul cauzei.

3. 01.07.2010 – 14.02.2013text inițial

   Instanța competentă

   (1) Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența instanței ierarhic superioare celei de la care se cere strămutarea. Ea se depune la instanța care judecă procesul a cărui strămutare se cere, care o va înainta, de îndată, instanței competente.

   (2) Cererea de strămutare întemeiată pe motive de siguranță publică este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, care va înștiința, de îndată, despre depunerea cererii instanța de la care se cere strămutarea.

   (3) La primirea cererii de strămutare, instanța competentă să o soluționeze va putea să solicite dosarul cauzei.