Art. 196 Codul de Procedură Civilă — Nulitatea cererii

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 196 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 15.02.2013 – prezentrepublicare

   Fixarea primului termen de judecatăNulitatea cererii

   (1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cerereaCererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 160.judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile.

   (2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.

   (3) În termen de 3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.

   (4)Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (2), la data expirării termenului corespunzător, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea.

   (5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.

   (6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 151.(3) Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condițiile prevăzute la alin. (2).

2. 14.02.2013 – 15.02.2013modificat prin Legea 76/2012

   Fixarea primului termen de judecată

   (1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât. Pârâtul este obligat să depună întâmpinarea pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 2025 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 160.

   (2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.

   (3) La În termen de 3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinareîntâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 2060 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.

   (4) În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (2), la data expirării termenului corespunzătorcorespunzător, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 2060 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.

   (5) În procesele urgenteurgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(3)(1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.

   (6) Dacă pârâtul locuieșteÎn cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va putea fixa un termen mai îndelungat. îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 151.

3. 01.07.2010 – 14.02.2013text inițial

   Fixarea primului termen de judecată

   (1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât. Pârâtul este obligat să depună întâmpinarea în termen de 20 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 160.

   (2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.

   (3) La data depunerii răspunsului la întâmpinare judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 20 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.

   (4) În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (2), la data expirării termenului corespunzător judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 20 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.

   (5) În procesele urgente termenele prevăzute la alin. (1)-(3) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.

   (6) Dacă pârâtul locuiește în străinătate, judecătorul va putea fixa un termen mai îndelungat. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 151.