Art. 249 Codul de Procedură Civilă — Sarcina probei

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 249 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 15.02.2013 – prezentrepublicare

   Admisibilitatea probelor

   (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.

   (2) Dacă un anumit fapt este de notorietate publică ori necontestat, instanța va putea decide, ținând seama de circumstanțele cauzei, că nu mai este necesară dovedirea lui.Sarcina probei

   (3) Uzanțele, regulile deontologice și practicile statornicite între părți trebuie probate, în condițiile legii, de către cel care le invocă. Regulamentele și reglementările locale trebuie dovedite de către cel care le invocă numai la cererea instanței.

   (4) La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.

2. 14.02.2013 – 15.02.2013modificat prin Legea 76/2012

   Admisibilitatea probelor

   (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.

   (2) Dacă un anumit fapt este de notorietate publică ori necontestat, instanța va putea decide, ținând seama de circumstanțele cauzei, că nu mai este necesară dovedirea lui.

   (3) Obiceiurile, uzurile, uzanțele, regulile deontologice, regulamentele și reglementările locale nu trebuie dovedite decât în cazul în care instanța sau una dintre părți nu le cunoaște.Uzanțele, regulile deontologice și practicile statornicite între părți trebuie probate, în condițiile legii, de către cel care le invocă. Regulamentele și reglementările locale trebuie dovedite de către cel care le invocă numai la cererea instanței.

   (4) La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.

3. 01.07.2010 – 14.02.2013text inițial

   Admisibilitatea probelor

   (1) Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului.

   (2) Dacă un anumit fapt este de notorietate publică ori necontestat, instanța va putea decide, ținând seama de circumstanțele cauzei, că nu mai este necesară dovedirea lui.

   (3) Obiceiurile, uzurile, uzanțele, regulile deontologice, regulamentele și reglementările locale nu trebuie dovedite decât în cazul în care instanța sau una dintre părți nu le cunoaște.

   (4) La cererea instanței, autoritățile competente sunt obligate să îi comunice, în termenul stabilit, toate informațiile, înscrisurile ori reglementările solicitate.