Art. 313 Codul de Procedură Civilă — Refuzul martorului de a se prezenta

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 313 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 15.02.2013 – prezentrepublicare

   Depunerea jurământului

   (1) Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: "Jur că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!".Refuzul martorului de a se prezenta

   (2) În timpul depunerii jurământului, martorul ține mâna pe cruce sau pe Biblie.

   (3) Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului.

   (4) Martorului de altă religie decât cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. (2).(1) Împotriva martorului care lipsește la prima citare, instanța poate emite mandat de aducere.

   (5) Martorul fără confesiune va depune următorul jurământ: "Jur pe onoare și conștiință că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu."(2) În pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.

   (6) Martorii care din motive de conștiință sau confesiune nu depun jurământul vor rosti în fața instanței următoarea formulă: "Mă oblig că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu."

   (7) Persoanele mute și surdo-mute știutoare de carte vor depune jurământul transcriind formula acestuia și semnând-o; persoanele hipoacuzice vor rosti jurământul, iar cele care nu știu să scrie vor jura prin semne cu ajutorul unui interpret.

   (8) Situațiile la care se referă alin. (3)-(7) se rețin de către instanță pe baza afirmațiilor făcute de martor.

   (9) După depunerea jurământului, președintele va pune în vedere martorului că, dacă nu va spune adevărul, săvârșește infracțiunea de mărturie mincinoasă.

   (10) Despre toate acestea se face mențiune în declarația scrisă.(3) Dacă, după emiterea mandatului de aducere, martorul nu poate fi găsit sau nu se înfățișează, instanța va putea proceda la judecată.

2. 01.07.2010 – 15.02.2013text inițial

   Depunerea jurământului

   (1) Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: "Jur că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!".

   (2) În timpul depunerii jurământului, martorul ține mâna pe cruce sau pe Biblie.

   (3) Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a martorului.

   (4) Martorului de altă religie decât cea creștină nu îi sunt aplicabile prevederile alin. (2).

   (5) Martorul fără confesiune va depune următorul jurământ: "Jur pe onoare și conștiință că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu."

   (6) Martorii care din motive de conștiință sau confesiune nu depun jurământul vor rosti în fața instanței următoarea formulă: "Mă oblig că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu."

   (7) Persoanele mute și surdo-mute știutoare de carte vor depune jurământul transcriind formula acestuia și semnând-o; persoanele hipoacuzice vor rosti jurământul, iar cele care nu știu să scrie vor jura prin semne cu ajutorul unui interpret.

   (8) Situațiile la care se referă alin. (3)-(7) se rețin de către instanță pe baza afirmațiilor făcute de martor.

   (9) După depunerea jurământului, președintele va pune în vedere martorului că, dacă nu va spune adevărul, săvârșește infracțiunea de mărturie mincinoasă.

   (10) Despre toate acestea se face mențiune în declarația scrisă.