Art. 337 Codul de Procedură Civilă — Lămurirea sau completarea raportului

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 337 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 15.02.2013 – prezentrepublicare

   Verificare

   Denumirea marginală a art. 337 a fost modificată de art. 15 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.Lămurirea sau completarea raportului

   (1) Mijloacele materiale de probă, aflate în păstrarea instanței, se aduc în ședința de judecată.

   (2) Dacă mijloacele materiale de probă nu se află în păstrarea instanței, aceasta poate ordona, după caz, fie aducerea lor, fie verificarea la fața locului, dispozițiile art. 287-294 fiind aplicabile în mod corespunzător.

   (3) În încheierea sau în procesul-verbal, după caz, conținând constatările instanței, se va face mențiune și despre starea și semnele caracteristice ale mijloacelor materiale de probă verificate.Dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicție între părerile experților, instanța, din oficiu sau la cererea părților, poate solicita experților, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze.

2. 14.02.2013 – 15.02.2013formă consolidată

   VerificareaVerificare

   Denumirea marginală a art. 337 a fost modificată de art. 15 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.

   (1) Mijloacele materiale de probă, aflate în păstrarea instanței, se aduc în ședința de judecată.

   (2) Dacă mijloacele materiale de probă nu se află în păstrarea instanței, aceasta poate ordona, după caz, fie aducerea lor, fie verificarea la fața locului, dispozițiile art. 287-294 fiind aplicabile în mod corespunzător.

   (3) În încheierea sau în procesul-verbal, după caz, conținând constatările instanței, se va face mențiune și despre starea și semnele caracteristice ale mijloacelor materiale de probă verificate.

3. 01.07.2010 – 14.02.2013text inițial

   Verificarea

   (1) Mijloacele materiale de probă, aflate în păstrarea instanței, se aduc în ședința de judecată.

   (2) Dacă mijloacele materiale de probă nu se află în păstrarea instanței, aceasta poate ordona, după caz, fie aducerea lor, fie verificarea la fața locului, dispozițiile art. 287-294 fiind aplicabile în mod corespunzător.

   (3) În încheierea sau în procesul-verbal, după caz, conținând constatările instanței, se va face mențiune și despre starea și semnele caracteristice ale mijloacelor materiale de probă verificate.