Art. 497 Codul de Procedură Civilă — Soluțiile pe care le poate pronunța Înalta Curte de Casație și Justiție

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 497 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 21.12.2018 – prezentmodificat prin Legea 310/2018

   Soluțiile pe care le poate pronunța Înalta Curte de Casație și Justiție

   Înalta Curte de Casație și Justiție, în caz de casare, trimite trimite, o singură dată în cursul procesului, cauza spre o nouă judecată instanței de apel care a pronunțat hotărârea casată ori, atunci când este cazul și sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 alin. (3), primei instanțe, a cărei hotărâre este, de asemenea, casată. Atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, cauza va putea fi trimisă oricărei alte instanțe de același grad, cu excepția cazului casării pentru lipsă de competență, când cauza va fi trimisă instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii. În cazul în care casarea s-a făcut pentru că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești sau când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibilă.

2. 15.02.2013 – 21.12.2018republicare

   Obiectul și motivele contestației în anulare

   (1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

   (2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

   1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;

   2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

   3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

   4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

   (3) Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.Soluțiile pe care le poate pronunța Înalta Curte de Casație și Justiție

   Înalta Curte de Casație și Justiție, în caz de casare, trimite cauza spre o nouă judecată instanței de apel care a pronunțat hotărârea casată ori, atunci când este cazul și sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 alin. (3), primei instanțe, a cărei hotărâre este, de asemenea, casată. Atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, cauza va putea fi trimisă oricărei alte instanțe de același grad, cu excepția cazului casării pentru lipsă de competență, când cauza va fi trimisă instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii. În cazul în care casarea s-a făcut pentru că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești sau când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibilă.

3. 14.02.2013 – 15.02.2013modificat prin Legea 76/2012

   Obiectul și motivele contestației în anulare

   (1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

   (2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

   1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a respins-o ori a omis să se pronunțe asupra ei;acesteia;

   2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

   3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

   4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

   (3) Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.

4. 01.07.2010 – 14.02.2013text inițial

   Obiectul și motivele contestației în anulare

   (1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

   (2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:

   1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a respins-o ori a omis să se pronunțe asupra ei;

   2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;

   3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;

   4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

   (3) Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.