Art. 96 Codul de Procedură Civilă — Curtea de apel

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 96 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 21.12.2018 – prezentmodificat prin Legea 310/2018

   Curtea de apel

   Curțile de apel judecă:

   1. în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale;

   2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță;

   3. ca instanțe de recurs, în cazurile anume recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;

   4. orice alte cereri date prin lege în competența lor.

2. 15.02.2013 – 21.12.2018republicare

   Reguli generale

   Denumirea marginală a art. 96 a fost modificată de art. 15 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.Curtea de apel

   (1) Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere.

   (2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretenției principale, precum dobânzile, penalitățile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenței, și nici prestațiile periodice ajunse la scadență în cursul judecății.

   (3) În caz de contestație, valoarea se stabilește după înscrisurile prezentate și explicațiile date de părți.Curțile de apel judecă:

   1. în primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale;

   2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță;

   3. ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;

   4. orice alte cereri date prin lege în competența lor.

3. 14.02.2013 – 15.02.2013modificat prin Legea 76/2012

   RegulileReguli generale

   Denumirea marginală a art. 96 a fost modificată de art. 15 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.

   (1) Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere.

   (2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere dobânzile, penalitățile, fructele sau alte asemenea venituri ori cheltuieli cerute ca accesorii pretenției principale, scadente ori ajunse la scadență în cursul judecății. De asemenea, nu se vor avea în vedereaccesoriile pretenției principale, precum dobânzile, penalitățile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenței, și nici prestațiile periodice ajunse la scadență în cursul judecății.

   (3) În caz de contestație, valoarea se stabilește după înscrisurile prezentate și explicațiile date de părți.

4. 01.07.2010 – 14.02.2013text inițial

   Regulile generale

   (1) Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere.

   (2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere dobânzile, penalitățile, fructele sau alte asemenea venituri ori cheltuieli cerute ca accesorii pretenției principale, scadente ori ajunse la scadență în cursul judecății. De asemenea, nu se vor avea în vedere nici prestațiile periodice ajunse la scadență în cursul judecății.

   (3) În caz de contestație, valoarea se stabilește după înscrisurile prezentate și explicațiile date de părți.