Art. 30 Constituția României — Libertatea de exprimare

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 30 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 31.10.2003 – prezentrepublicare

   Libertatea de exprimare

   (1) Libertatea de exprimare a gîndurilor,gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sîntsunt inviolabile.

   (2) Cenzura de orice fel este interzisă.

   (3) Libertatea presei implicaimplică și libertatea de a înființa publicații.

   (4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.

   (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masamasă obligația de a face publică sursa finanțării.

   (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

   (7) SîntSunt interzise de lege defăimarea tariițării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura naționala, rasială, de clasanațională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violentaviolență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

   (8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presapresă se stabilesc prin lege.

2. 21.11.1991 – 31.10.2003text inițial

   Libertatea de exprimare

   (1) Libertatea de exprimare a gîndurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sînt inviolabile.

   (2) Cenzura de orice fel este interzisă.

   (3) Libertatea presei implica și libertatea de a înființa publicații.

   (4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.

   (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masa obligația de a face publică sursa finanțării.

   (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

   (7) Sînt interzise de lege defăimarea tarii și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura naționala, rasială, de clasa sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

   (8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.