Art. 6 Directiva (UE) 2020/262 - Regimul General al Produselor Accizabile — Evenimentul impozabil, momentul și locul exigibilității, distrugerea și pierderea iremediabilă

(1)   Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:

(a)

producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracției acestora, pe teritoriul Uniunii;

(b)

importului lor sau a intrării lor neregulamentare pe teritoriul Uniunii.

(2)   Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea pentru consum.

(3)   În sensul prezentei directive, „eliberare pentru consum” are unul dintre următoarele înțelesuri:

(a)

ieșirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize;

(b)

deținerea sau depozitarea de produse accizabile, inclusiv în cazurile neregulamentare, în afara unui regim suspensiv de accize în cazul în care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispozițiile aplicabile din dreptul Uniunii și din legislația națională;

(c)

producerea, inclusiv transformarea de produse accizabile și producerea sau transformarea neregulamentară, în afara unui regim suspensiv de accize;

(d)

importul de produse accizabile, cu excepția cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize, sau intrarea neregulamentară a produselor accizabile, cu excepția cazului în care datoria vamală s-a stins în temeiul articolului 124 alineatul (1) litera (e), (f), (g) sau (k) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. În cazul în care datoria vamală a fost stinsă în conformitate cu articolul 124 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, statele membre pot să prevadă în dreptul lor intern o penalizare care să țină seama de valoarea accizelor care ar fi fost datorate.

(4)   Momentul ieșirii dintr-un regim suspensiv de accize menționate la alineatul (3) litera (a) este considerat a fi:

(a)

momentul primirii produselor accizabile de către destinatarul înregistrat în situațiile menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (a) punctul (ii);

(b)

momentul primirii produselor accizabile de către destinatar în situațiile menționate la articolul 16 alineatul (1) litera (a) punctul (iv);

(c)

momentul primirii produselor accizabile la locul de livrare directă în situațiile menționate la articolul 16 alineatul (4).

(5)   Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă, totală sau parțială, a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize, ca urmare a unui caz fortuit ori de forță majoră sau ca o consecință a unei autorizații de a distruge produsele din partea autorităților competente din statul membru, nu sunt considerate ca eliberare pentru consum.

(6)   În sensul prezentei directive, produsele sunt considerate distruse total sau pierdute iremediabil atunci când devin inutilizabile ca produse accizabile.

(7)   Pierderea parțială care are loc din cauza naturii produselor, în cursul unei deplasări în regim suspensiv de accize între statele membre nu este considerată drept eliberare pentru consum în măsura în care valoarea pierderii se situează sub pragul comun de pierdere parțială pentru respectivele produse accizabile, cu excepția cazului în care un stat membru are motive rezonabile să suspecteze o fraudă sau o neregulă. Acea parte dintr-o pierdere parțială care depășește pragul comun de pierdere parțială pentru respectivele produse accizabile este considerată drept eliberare pentru consum.

(8)   Statele membre pot stabili propriile norme pentru tratarea pierderilor parțiale în regim suspensiv de accize care nu intră sub incidența alineatului (7).

(9)   Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă, totală sau parțială, a produselor accizabile menționată la alineatul (5) este dovedită într-un mod considerat satisfăcător de autoritățile competente din statul membru în care a avut loc distrugerea totală sau pierderea iremediabilă, totală sau parțială, sau, în cazul în care nu este posibil să se determine unde a avut loc, de cele din statul membru în care aceasta a fost constatată.

În cazul în care distrugerea totală sau pierderea iremediabilă, totală sau parțială, a produselor accizabile este stabilită, garanția depusă în conformitate cu articolul 17 se eliberează, integral sau parțial, după caz, la prezentarea unor dovezi corespunzătoare.

(10)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 51 care să stabilească pragurile comune ale pierderilor parțiale menționate la prezentul articol alineatul (7) și la articolul 45 alineatul (2) având în vedere, printre altele, natura produselor, caracteristicile fizice și chimice ale produselor, temperatura ambiantă în timpul deplasării, distanța de deplasare sau timpul consumat în timpul deplasării, precizând produsele accizabile, pragul comun de pierdere parțială corespunzător ca procent din cantitatea totală, precum și alte aspecte relevante legate de transportul produselor.

În absența unor praguri comune de pierdere parțială, statele membre continuă să aplice dispozițiile naționale.