Art. 3 Directiva (UE) 2022/2555 - Securitate Cibernetică (NIS2) — Directiva privind entitățile esențiale și importante

Directiva (UE) 2022/2555 - Securitate Cibernetică (NIS2) · Drept European

În vigoare din 21.10.2026

alineatul (4) din anexa la recomandarea respectivă nu se aplică în sensul prezentei directive.

(2)   Indiferent de dimensiunea lor, prezenta directivă se aplică, de asemenea, entităților de tipul celor menționate în anexa I sau II, în cazul în care:

(a)

serviciile sunt furnizate de:

(i)

furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice accesibile publicului;

(ii)

prestatorii de servicii de încredere;

(iii)

registrele de nume de domenii de prim nivel și de furnizorii de servicii de sistem de nume de domenii;

(b)

entitatea este singurul furnizor dintr-un stat membru al unui serviciu care este esențial pentru susținerea unor activități societale și economice critice;

(c)

perturbarea serviciului furnizat de entitate ar putea avea un impact semnificativ asupra siguranței publice, a securității publice sau a sănătății publice;

(d)

perturbarea serviciului furnizat de entitate ar putea genera un risc sistemic semnificativ, în special pentru sectoarele în care o astfel de perturbare ar putea avea un impact transfrontalier;

(e)

entitatea este critică din cauza importanței sale specifice la nivel național sau regional pentru sectorul sau tipul de servicii în cauză sau pentru alte sectoare interdependente din statul membru;

(f)

entitatea este o entitate a administrației publice:

(i)

la nivel central, astfel cum este definită de un stat membru în conformitate cu dreptul intern;

(ii)

la nivel regional, astfel cum este definită de un stat membru în conformitate cu dreptul intern, care, în urma unei evaluări bazate pe riscuri, furnizează servicii a căror întrerupere ar putea avea un impact semnificativ asupra activităților societale sau economice critice.

(3)   Prezenta directivă se aplică entităților identificate ca fiind entități critice în temeiul Directivei (UE) 2022/2557, indiferent de dimensiunea lor.

(4)   Prezenta directivă se aplică entităților care furnizează servicii de înregistrare a numelor de domenii, indiferent de dimensiunea lor.

(5)   Statele membre pot prevedea ca prezenta directivă să se aplice:

(a)

entităților administrației publice de la nivel local;

(b)

instituțiilor de învățământ, în special în cazul în care acestea desfășoară activități critice de cercetare.

(6)   Prezenta directivă nu aduce atingere responsabilității statelor membre de a proteja securitatea națională și competenței acestora de a proteja alte funcții esențiale ale statului, inclusiv asigurarea integrității teritoriale a statului și menținerea ordinii publice.

(7)   Prezenta directivă nu se aplică entităților administrației publice care își desfășoară activitățile în domeniile securității naționale, siguranței publice, apărării sau aplicării legii, inclusiv prevenirii, investigării, depistării și urmăririi penale a infracțiunilor.

(8)   Statele membre pot exonera anumite entități care desfășoară activități în domeniile securității naționale, siguranței publice, apărării sau aplicării legii, inclusiv în domeniul prevenirii, investigării, depistării și urmăririi penale a infracțiunilor, sau care furnizează servicii exclusiv entităților administrației publice menționate la alineatul (7) de la prezentul articol, de obligațiile prevăzute la articolul 21 sau la articolul 23 în ceea ce privește activitățile sau serviciile respective. În astfel de cazuri, măsurile de supraveghere și de asigurare a respectării legii menționate în capitolul VII nu se aplică în legătură cu aceste activități sau servicii specifice. În cazul în care entitățile desfășoară activități sau prestează servicii exclusiv de tipul celor menționate în prezentul alineat, statele membre pot decide, de asemenea, să exonereze respectivele entități de obligațiile prevăzute la articolele 3 și 27.

(9)   Alineatele (7) și (8) nu se aplică în cazul în care o entitate acționează ca prestator de servicii de încredere.

(10)   Prezenta directivă nu se aplică entităților pe care statele membre le-au exclus din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2022/2554 în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(11)   Obligațiile prevăzute în prezenta directivă nu implică furnizarea de informații a căror divulgare ar contraveni intereselor esențiale ale statelor membre în materie de securitate națională, siguranță publică sau apărare.

(12)   Prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, Directivei 2002/58/CE, Directivelor 2011/93/UE [(27)](#ntr27-L_2022333RO.01008001-E0027) și 2013/40/UE [(28)](#ntr28-L_2022333RO.01008001-E0028) ale Parlamentului European și ale Consiliului și Directivei (UE) 2022/2557.

(13)   Fără a aduce atingere articolului 346 din TFUE, informațiile confidențiale în conformitate cu normele Uniunii sau cu cele naționale, precum cele privind secretul comercial, fac obiectul schimbului de informații cu Comisia și cu alte autorități relevante în conformitate cu prezenta directivă, numai dacă acest lucru este necesar pentru aplicarea prezentei directive. Informațiile care fac obiectul schimbului se limitează la informații relevante pentru scopul urmărit și proporționale cu acesta. Schimbul de informații păstrează confidențialitatea respectivelor informații și protejează securitatea și interesele comerciale ale entităților în cauză.

(14)   Entitățile, autoritățile competente, punctele unice de contact și echipele CSIRT prelucrează datele cu caracter personal în măsura necesară pentru scopurile prezentei directive și în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679; în special această prelucrare se bazează pe articolul 6 din respectivul regulament.

Prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentei directive de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorii de servicii de comunicații electronice accesibile publicului se efectuează în conformitate cu dreptul Uniunii privind protecția datelor și cu dreptul Uniunii privind protejarea confidențialității, în special cu Directiva 2002/58/CE.

Articolul 3

Entități esențiale și entități importante

(1)   În sensul prezentei directive, următoarele entități sunt considerate a fi entități esențiale:

(a)

entitățile de tipul celor menționate în anexa I care depășesc plafoanele pentru întreprinderile mijlocii prevăzute la articolul 2 alineatul (1) din anexa la Recomandarea 2003/361/CE;

(b)

prestatorii de servicii de încredere calificați și registrele de nume de domenii de prim nivel, precum și prestatorii de servicii DNS, indiferent de dimensiunea lor;

(c)

furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice accesibile publicului care se califică drept întreprinderi mijlocii în temeiul articolului 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE;

(d)

entitățile administrației publice menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (f) punctul (i);

(e)

orice alte entități de tipul celor menționate în anexa I sau II care sunt identificate de un stat membru drept entități esențiale în temeiul articolului 2 alineatul (2) literele (b)-(e);

(f)

entitățile identificate drept entități critice în temeiul Directivei (UE) 2022/2557, menționate la articolul 2 alineatul (3) din prezenta directivă;

(g)

în cazul în care statul membru prevede acest lucru, entitățile pe care statul membru respectiv le-a identificat înainte de 16 ianuarie 2023 ca operatori de servicii esențiale în conformitate cu Directiva (UE) 2016/1148 sau cu dreptul intern.

(2)   În sensul prezentei directive, entitățile de tipul celor menționate în anexa I sau II care nu se califică drept entități esențiale în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol sunt considerate a fi entități importante. Sunt incluse aici entitățile identificate de statele membre ca fiind entități importante în temeiul articolului 2 alineatul (2) literele (b)-(e).

(3)   Până la 17 aprilie 2025, statele membre întocmesc o listă a entităților esențiale și a entităților importante, precum și a entităților care furnizează servicii de înregistrare a numelor de domenii. Statele membre revizuiesc lista în mod regulat, cel puțin o dată la doi ani, și o actualizează atunci când este cazul.

(4)   În scopul întocmirii listei menționate la alineatul (3), statele membre solicită entităților menționate la respectivul alineat să prezinte autorităților competente cel puțin următoarele informații:

(a)

denumirea entității;

(b)

adresa și datele de contact actualizate, inclusiv adresele de e-mail, gama de IP-uri și numerele de telefon;

(c)

dacă este cazul, sectorul și subsectorul relevante menționate în anexa I sau II; precum și

(d)

după caz, o listă a statelor membre în care furnizează servicii care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive.

Entitățile menționate la alineatul (3) notifică fără întârziere orice modificări ale detaliilor transmise în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat și, în orice caz, în termen de două săptămâni de la data modificării.

Comisia, cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), oferă, fără întârzieri nejustificate, orientări și modele privind obligațiile prevăzute în prezentul alineat.

Statele membre pot institui mecanisme naționale prin care entitățile să se înregistreze.

(5)   Până la 17 aprilie 2025 și, ulterior, o dată la doi ani, autoritățile competente notifică:

(a)

Comisiei și Grupului de cooperare numărul entităților esențiale și al entităților importante enumerate în temeiul alineatului (3) pentru fiecare sector și subsector menționat în anexa I sau II; și

(b)

Comisiei informațiile relevante privind numărul de entități esențiale și de entități importante identificate în temeiul articolului 2 alineatul (2) literele (b)-(e), sectorul și subsectorul menționate în anexa I sau II din care fac parte, tipul de servicii pe care le furnizează și dispoziția, dintre cele prevăzute la articolul 2 alineatul (2) literele (b)-(e), în temeiul căreia au fost identificate.

(6)   Până la 17 aprilie 2025 și la cererea Comisiei, statele membre pot notifica Comisiei denumirile entităților esențiale și ale entităților importante menționate la alineatul (5) litera (b).

Ai o întrebare despre art. 3 din Directiva (UE) 2022/2555 - Securitate Cibernetică (NIS2)?

Agent Juridic îți explică articolul pe situația ta, cu trimitere exactă la textul în vigoare și la modificările lui.

Întreabă Agent Juridic gratuit