Art. 118 Codul de Procedură Penală — Dreptul martorului la tăcere și neautoincriminare

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 118 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 09.07.2023 – prezentmodificat prin Legea 201/2023

   Dreptul martorului de a nu se acuzala tăcere și neautoincriminare

   (1) Martorul are dreptul să nu declare fapte și împrejurări de fapt care, dacă ar fi cunoscute, l-ar incrimina. Organul judiciar este obligat să îi aducă la cunoștință acest drept înainte de fiecare audiere, în condițiile art. 120.

   (2) Probele obținute cu încălcarea prevederilor alin. (1) nu pot fi folosite împotriva martorului în niciun proces penal. Dispozițiile art. 102 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

   (3) Declarația de martor dată de o persoană care, în aceeași cauză, anterior declarației a avut sau, ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosită împotriva sa. Organele judiciare au obligația să menționeze, cu ocazia consemnării declarației, calitatea procesuală anterioară.

   (4) Dacă martorul se prezintă la audiere însoțit de un avocat, acesta poate asista la audiere.

2. 01.02.2014 – 09.07.2023modificat prin Legea 255/2013

   Dreptul martorului de a nu se acuza

   Declarația martorului de martor dată de o persoană care, în aceeași cauză, anterior declarației a avut sau, ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosită în cursul unui proces penal desfășurat împotriva sa.împotriva sa. Organele judiciare au obligația să menționeze, cu ocazia consemnării declarației, calitatea procesuală anterioară.

3. 01.07.2010 – 01.02.2014text inițial

   Dreptul martorului de a nu se acuza

   Declarația martorului nu poate fi folosită în cursul unui proces penal desfășurat împotriva sa.