Capitolul I Dispoziții generale

Art. 1 Legea 26/1990

Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului · Societar & Comercial

În vigoare din 01.02.2017Formă consolidată la 26.09.2020 8 versiuni

(1) Înainte de începerea activității economice, au obligația să ceară înmatricularea sau, după caz, înregistrarea în registrul comerțului următoarele persoane fizice sau juridice: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome, grupurile de interes economic, societățile cooperative, organizațiile cooperatiste, societățile europene, societățile cooperative europene și grupurile europene de interes economic cu sediul principal în România, precum și alte persoane fizice și juridice prevăzute de lege.

(1^1) Documentele depuse în susținerea cererilor de înregistrare prevăzute la alin. (1) se redactează în limba română.

(1^2) Comercianții pot solicita și asigurarea publicității actelor prevăzute la alin. (1), în traducere certificată în una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

(1^3) Oficiul Național al Registrului Comerțului asigură accesul la copiile prevăzute la alin. (1^2), în aceleași condiții ca și la actele în limba română.

(1^4) În caz de neconcordanță între actul în limba română și traducerea certificată pentru care s-a asigurat publicitatea, societatea nu poate opune terților textul tradus; aceștia pot însă opune societății traducerea certificată, cu excepția cazului în care societatea face dovada că ei cunoșteau versiunea originală, publicată conform legii.

(2) În cursul exercitării activității lor sau la încetarea acesteia, persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) au obligația de a solicita înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

(2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înțelege atât înmatricularea comerciantului și înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care, potrivit legii, se menționează în registrul comerțului.

(2^2) Pentru operațiunile prevăzute la alin. (2^1) nu se percep taxe și tarife.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică meseriașilor și țăranilor care își desfac produsele din gospodăria proprie.

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 1 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

  1. 01.02.2017 – prezentmodificat prin Legea 1/2017

    (1) Înainte de începerea activității economice, au obligația să ceară înmatricularea sau, după caz, înregistrarea în registrul comerțului următoarele persoane fizice sau juridice: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome, grupurile de interes economic, societățile cooperative, organizațiile cooperatiste, societățile europene, societățile cooperative europene și grupurile europene de interes economic cu sediul principal în România, precum și alte persoane fizice și juridice prevăzute de lege.

    (1^1) Documentele depuse în susținerea cererilor de înregistrare prevăzute la alin. (1) se redactează în limba română.

    (1^2) Comercianții pot solicita și asigurarea publicității actelor prevăzute la alin. (1), în traducere certificată în una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

    (1^3) Oficiul Național al Registrului Comerțului asigură accesul la copiile prevăzute la alin. (1^2), în aceleași condiții ca și la actele în limba română.

    (1^4) În caz de neconcordanță între actul în limba română și traducerea certificată pentru care s-a asigurat publicitatea, societatea nu poate opune terților textul tradus; aceștia pot însă opune societății traducerea certificată, cu excepția cazului în care societatea face dovada că ei cunoșteau versiunea originală, publicată conform legii.

    (2) În cursul exercitării activității lor sau la încetarea acesteia, persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) au obligația de a solicita înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

    (2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înțelege atât înmatricularea comerciantului și înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care, potrivit legii, se menționează în registrul comerțului.

    (2^2) Pentru operațiunile prevăzute la alin. (2^1) nu se percep taxe și tarife.

    (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică meseriașilor și țăranilor care își desfac produsele din gospodăria proprie.

  2. 01.10.2011 – 01.02.2017modificat prin Legea 71/2011

    (1) Comerciantii, înainte de începerea comerțului, precum și alte Înainte de începerea activității economice, au obligația să ceară înmatricularea sau, după caz, înregistrarea în registrul comerțului următoarele persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea activității acestora, au obligația sa ceara inmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercitarii și la încetarea comerțului sau, după caz, a activității respective, sa ceara înscrierea în acelasi registru a mențiunilor privind actele și faptele a caror înregistrare este prevăzutăjuridice: persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome, grupurile de interes economic, societățile cooperative, organizațiile cooperatiste, societățile europene, societățile cooperative europene și grupurile europene de interes economic cu sediul principal în România, precum și alte persoane fizice și juridice prevăzute de lege.

    (1^1) Documentele depuse în susținerea cererilor de înregistrare prevăzute la alin. (1) se redacteazaredactează în limba română.

    (1^2) ComerciantiiComercianții pot solicita și asigurarea publicității actelor prevăzute la alin. (1), în traducere certificatacertificată în una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

    (1^3) Oficiul Național al Registrului Comerțului asiguraasigură accesul la copiile prevăzute la alin. (1^2), în aceleasiaceleași condiții ca și la actele în limba română.

    (1^4) În caz de neconcordantaneconcordanță între actul în limba română și traducerea certificatacertificată pentru care s-a asigurat publicitatea, societatea nu poate opune tertilor textul tradus; acestiaterților textul tradus; aceștia pot însă opune societatii traducerea certificata,societății traducerea certificată, cu excepția cazului în care societatea face dovada ca ei cunosteau versiunea originala, publicatacă ei cunoșteau versiunea originală, publicată conform legii.

    (2) În înțelesul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice și asociațiile familiale care efectueaza în mod obisnuit acte de comert, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial, grupurile europene de interes economic cu caracter comercial și organizațiile cooperatiste.cursul exercitării activității lor sau la încetarea acesteia, persoanele fizice sau juridice prevăzute la alin. (1) au obligația de a solicita înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

    (2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înțelege atât inmatriculareaînmatricularea comerciantului și înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care, potrivit legii, se menționează în registrul comerțului.

    (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică meseriasilor și taranilormeseriașilor și țăranilor care își desfac produsele din gospodariagospodăria proprie.

  3. 28.12.2006 – 01.10.2011modificat prin OUG 119/2006

    (1) Comercianții,Comerciantii, înainte de începerea comerțului, precum și alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea activității acestora, au obligația sa ceara înmatriculareainmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercităriiexercitarii și la încetarea comerțului sau, după caz, a activității respective, sa ceara înscrierea în acelașiacelasi registru a mențiunilor privind actele și faptele a cărorcaror înregistrare este prevăzută de lege.

    (1^1) Documentele depuse în susținerea cererilor de înregistrare prevăzute la alin. (1) se redacteazăredacteaza în limba română.

    (1^2) ComercianțiiComerciantii pot solicita și asigurarea publicității actelor prevăzute la alin. (1), în traducere certificatăcertificata în una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

    (1^3) Oficiul Național al Registrului Comerțului asigura accesul la copiile prevăzute la alin. (1^2), în aceleașiaceleasi condiții ca și la actele în limba română.

    (1^4) În caz de neconcordanta între actul în limba română și traducerea certificatăcertificata pentru care s-a asigurat publicitatea, societatea nu poate opune terților textul tradus; aceștiatertilor textul tradus; acestia pot însă opune societății traducerea certificată,societatii traducerea certificata, cu excepția cazului în care societatea face dovada ca ei cunoșteau versiunea originala, publicatăcunosteau versiunea originala, publicata conform legii.

    (2) În înțelesul prezentei legi, comercianțiicomerciantii sunt persoanele fizice și asociațiile familiale, care efectuează în mod obișnuit acte de comerț,familiale care efectueaza în mod obisnuit acte de comert, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial, grupurile europene de interes economic cu caracter comercial și organizațiile cooperatiste.

    (2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înțelege atât înmatriculareainmatricularea comerciantului și înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care, potrivit legii, se menționează în registrul comerțului.

    (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică meseriasilor și taranilor care își desfac produsele din gospodăriagospodaria proprie.

  4. 01.12.2006 – 28.12.2006modificat prin Legea 441/2006

    (1) Comercianții, înainte de începerea comerțului, precum și alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea activității acestora, au obligația sa ceara înmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercitării și la încetarea comerțului sau, după caz, a activității respective, sa ceara înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

    (1^1) Documentele depuse în susținerea cererilor de înregistrare prevăzute la alin. (1) se redactează în limba română.

    (1^2) Comercianții pot solicita și asigurarea publicității actelor prevăzute la alin. (1), în traducere certificată în una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

    (1^3) Oficiul Național al Registrului Comerțului asigura accesul la copiile prevăzute la alin. (1^2), în aceleași condiții ca și la actele în limba română.

    (1^4) În caz de neconcordanta între actul în limba română și traducerea certificată pentru care s-a asigurat publicitatea, societatea nu poate opune terților textul tradus; aceștia pot însă opune societății traducerea certificată, cu excepția cazului în care societatea face dovada ca ei cunoșteau versiunea originala, publicată conform legii.

    (2) În înțelesul prezentei legi, comercianții sunt persoanele fizice și asociațiile familiale, care efectuează în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial și organizațiile cooperatiste.

    (2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înțelege atât înmatricularea comerciantului și înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care, potrivit legii, se menționează în registrul comerțului.

    (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică meseriasilor și taranilor care își desfac produsele din gospodăria proprie.

  5. 06.12.2003 – 01.12.2006modificat prin Legea 505/2003

    (1) Comercianții, înainte de începerea comerțului, precum și alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea activității acestora, au obligația sa ceara înmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercitării și la încetarea comerțului sau, după caz, a activității respective, sa ceara înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

    (2) În înțelesul prezentei legi, comercianții sunt persoanele fizice și asociațiile familialefamiliale, care efectuează în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial și organizațiile cooperatiste.

    (2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înțelege atât înmatricularea comerciantului și înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care, potrivit legii, se menționează în registrul comerțului.

    (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică meseriasilor și taranilor care își desfac produsele din gospodăria proprie.

  6. 21.04.2003 – 06.12.2003modificat prin Legea 161/2003

    (1) Comercianții au obligația ca, Comercianții, înainte de începerea comerțului, precum și alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod expres de lege, înainte de începerea comerțului, activității acestora, au obligația sa ceara înmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercitării și la încetarea comerțului, comerțului sau, după caz, a activității respective, sa ceara înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

    (2) În sensulînțelesul prezentei legi, comercianții sunt persoanele fizice care exercităși asociațiile familiale care efectuează în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, companiile naționale și societățile naționale, regiile autonome și organizațiile cooperatiste.

    (2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înțelege atât înmatricularea comerciantului și înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care, potrivit legii, se menționează în registrul comerțului.

    (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică meseriasilor și taranilor care își desfac produsele din gospodăria proprie.

  7. 04.02.1998 – 21.04.2003republicare

    (1) Comercianții au obligația ca, înainte de începerea comerțului, sa ceara înmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercitării și la încetarea comerțului, sa ceara înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

    (2) În sensul prezentei legi, comercianții sîntsunt persoanele fizice care exercită în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, regiile autonome și organizațiile cooperatiste.

    Prevederile alin. 1(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică meseriasilor și taranilor care își desfac produsele din gospodăria proprie.

  8. 05.11.1990 – 04.02.1998text inițial

    Comercianții au obligația ca, înainte de începerea comerțului, sa ceara înmatricularea în registrul comerțului, iar în cursul exercitării și la încetarea comerțului, sa ceara înscrierea în același registru a mențiunilor privind actele și faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

    În sensul prezentei legi, comercianții sînt persoanele fizice care exercită în mod obișnuit acte de comerț, societățile comerciale, regiile autonome și organizațiile cooperatiste.

    Prevederile alin. 1 nu se aplică meseriasilor și taranilor care își desfac produsele din gospodăria proprie.

Ai o întrebare despre art. 1 din Legea 26/1990?

Agent Juridic îți explică articolul pe situația ta, cu trimitere exactă la textul în vigoare și la modificările lui.

Întreabă Agent Juridic gratuit