Capitolul III Procedura adopției interne · Secțiunea a 5-a Încuviințarea adopției
Art. 56 Legea 273/2004
Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției · Dreptul Familiei
(1) Cererea de încuviințare a adopției poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, în situația adopției persoanei care a dobândit capacitate deplină de exercițiu, și, în cazul adopției copilului, de către soțul părintelui firesc sau adoptiv. În toate celelalte cazuri cererea de încuviințare a adopției va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcția de la domiciliul acestora la sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției sau, după caz, la împlinirea termenelor prevăzute pentru adopția copilului aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. c) și d).
(2) Cererea de încuviințare a adopției este însoțită de următoarele acte:
a) certificatul de naștere al copilului, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unități publice nominalizate de către direcția de sănătate publică;
c) raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimțământului;
d) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
e) hotărârea judecătorească definitivă de încredințare în vederea adopției;
f) certificatele de naștere ale adoptatorului sau ale soțului și soției din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
g) certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soților din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;
h) cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
i) certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
j) hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii adopției copilului;
k) raportul de consiliere și informare a părinților firești în cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc;
l) documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopției copilului de către soția părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;
m) declarația notarială pe propria răspundere, prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. c).
Istoricul articolului
Versiunile anterioare ale art. 56 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.
26.03.2021 – prezentmodificat prin Legea 268/2020
(1) Cererea de încuviințare a adopției poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, în situația adopției persoanei care a dobândit capacitate deplină de exercițiu, și, în cazul adopției copilului, de către soțul părintelui firesc sau adoptiv. În toate celelalte cazuri cererea de încuviințare a adopției va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcția de la domiciliul acestora la sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției sau, după caz, la împlinirea termenelor prevăzute pentru adopția copilului aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. c) și d).
(2) Cererea de încuviințare a adopției este însoțită de următoarele acte:
a) certificatul de naștere al copilului, în copie
legalizată;certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unități publice nominalizate de către direcția de sănătate publică;
c) raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimțământului;
d) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
e) hotărârea judecătorească definitivă de încredințare în vederea adopției;
f) certificatele de naștere ale adoptatorului sau ale soțului și soției din familia adoptatoare, în copie
legalizată;certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;g) certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soților din familia adoptatoare, în copie
legalizată;certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;h) cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
i) certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
j) hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii adopției copilului;
k) raportul de consiliere și informare a părinților firești în cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc;
l) documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopției copilului de către soția părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;
m) declarația notarială pe propria răspundere, prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. c).
23.09.2016 – 26.03.2021republicare
(1)
Cererile persoanelor sau familiilor care au reședința obișnuită pe teritoriul altui stat, parte a Convenției de la Haga, și care doresc să adopte un copil din România sunt transmise A.N.P.D.C.A. prin intermediul autorității centrale competente din statul respectiv sau al organizațiilor sale acreditate.(2) În cazul statelor care nu sunt părți la Convenția de la Haga, cererile prevăzute la alin. (1) se transmit A.N.P.D.C.A. prin intermediul autorității desemnate cu atribuții în domeniul adopției internaționale sau prin intermediul organizațiilor acreditate în acest sens în statul de primire.Cererea de încuviințare a adopției poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, în situația adopției persoanei care a dobândit capacitate deplină de exercițiu, și, în cazul adopției copilului, de către soțul părintelui firesc sau adoptiv. În toate celelalte cazuri cererea de încuviințare a adopției va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcția de la domiciliul acestora la sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției sau, după caz, la împlinirea termenelor prevăzute pentru adopția copilului aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. c) și d).(2) Cererea de încuviințare a adopției este însoțită de următoarele acte:
a) certificatul de naștere al copilului, în copie legalizată;
b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unități publice nominalizate de către direcția de sănătate publică;
c) raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimțământului;
d) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
e) hotărârea judecătorească definitivă de încredințare în vederea adopției;
f) certificatele de naștere ale adoptatorului sau ale soțului și soției din familia adoptatoare, în copie legalizată;
g) certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soților din familia adoptatoare, în copie legalizată;
(3) Organizațiile acreditate prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie să fie autorizate și de A.N.P.D.C.A., în conformitate cu metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului*).h) cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;i) certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
j) hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii adopției copilului;
k) raportul de consiliere și informare a părinților firești în cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc;
l) documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopției copilului de către soția părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;
m) declarația notarială pe propria răspundere, prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. c).
12.08.2016 – 23.09.2016modificat prin Legea 57/2016
(1) Cererile persoanelor sau familiilor care au reședința obișnuită pe teritoriul altui stat, parte a Convenției de la Haga, și care doresc să adopte un copil din România sunt transmise
OficiuluiA.N.P.D.C.A. prin intermediul autorității centrale competente din statul respectiv sau al organizațiilor sale acreditate.(2) În cazul statelor care nu sunt părți la Convenția de la Haga, cererile prevăzute la alin. (1) se transmit
OficiuluiA.N.P.D.C.A. prin intermediul autorității desemnate cu atribuții în domeniul adopției internaționale sau prin intermediul organizațiilor acreditate în acest sens în statul de primire.(3) Organizațiile acreditate prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie să fie autorizate și de
Oficiu,A.N.P.D.C.A., în conformitate cu metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului*).19.04.2012 – 12.08.2016republicare
(1)
Abrogat.Cererile persoanelor sau familiilor care au reședința obișnuită pe teritoriul altui stat, parte a Convenției de la Haga, și care doresc să adopte un copil din România sunt transmise Oficiului prin intermediul autorității centrale competente din statul respectiv sau al organizațiilor sale acreditate.(2)
Abrogat.În cazul statelor care nu sunt părți la Convenția de la Haga, cererile prevăzute la alin. (1) se transmit Oficiului prin intermediul autorității desemnate cu atribuții în domeniul adopției internaționale sau prin intermediul organizațiilor acreditate în acest sens în statul de primire.(3)
Abrogat.(4) Abrogat.(5) Abrogat.Organizațiile acreditate prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie să fie autorizate și de Oficiu, în conformitate cu metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului*).07.04.2012 – 19.04.2012modificat prin Legea 233/2011
(1) Abrogat.
(2) Abrogat.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
(5)
Efectele adopției internaționale, precum și efectele în cazul anulării adopției internaționale asupra cetățeniei adoptatului sunt cele prevăzute de Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.Abrogat.01.10.2011 – 07.04.2012modificat prin Legea 71/2011
(1)
Adopția produce efecte numai de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești prin care a fost încuviințată.Abrogat.(2)
Prin adopție se stabilesc filiația între adoptat și cel care adoptă, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului.Abrogat.(3)
În momentul stabilirii filiației prin adopție, rudenia firească dintre adoptat și descendenții săi, pe de o parte, și părinții săi firești și rudele acestora, pe de altă parte, încetează, cu excepția adopției prevăzute la art. 20 lit. b), caz în care încetarea raporturilor de rudenie se aplică numai în raport cu părintele firesc și rudele părintelui firesc care nu este căsătorit cu adoptatorul.Abrogat.(4)
Impedimentul la căsătorie izvorât din rudenie există, potrivit legii, atât între adoptat și descendenții acestuia, pe de o parte, și rudele sale firești, pe de altă parte, cât și între adoptat și descendenții acestuia, pe de o parte, și persoanele cu care a devenit rudă prin efectul adopției, pe de altă parte.Abrogat.(5) Efectele adopției internaționale, precum și efectele în cazul anulării adopției internaționale asupra cetățeniei adoptatului sunt cele prevăzute de Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
19.11.2009 – 01.10.2011republicare
(1) Adopția
este nulă, dacă a fost încheiată în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu încălcarea oricăror condiții de fond sau de formă prevăzute de lege.produce efecte numai de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești prin care a fost încuviințată.(2) Prin adopție se stabilesc filiația între adoptat și cel care adoptă, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului.
(3) În momentul stabilirii filiației prin adopție, rudenia firească dintre adoptat și descendenții săi, pe de o parte, și părinții săi firești și rudele acestora, pe de altă parte, încetează, cu excepția adopției prevăzute la art. 20 lit. b), caz în care încetarea raporturilor de rudenie se aplică numai în raport cu părintele firesc și rudele părintelui firesc care nu este căsătorit cu adoptatorul.
(2) Cu toate acestea, instanța va putea respinge cererea de declarare a nulității adopției, dacă va constata că menținerea adopției este în interesul celui adoptat.(4) Impedimentul la căsătorie izvorât din rudenie există, potrivit legii, atât între adoptat și descendenții acestuia, pe de o parte, și rudele sale firești, pe de altă parte, cât și între adoptat și descendenții acestuia, pe de o parte, și persoanele cu care a devenit rudă prin efectul adopției, pe de altă parte.(5) Efectele adopției internaționale, precum și efectele în cazul anulării adopției internaționale asupra cetățeniei adoptatului sunt cele prevăzute de Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
21.06.2004 – 19.11.2009text inițial
(1) Adopția este nulă, dacă a fost încheiată în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu încălcarea oricăror condiții de fond sau de formă prevăzute de lege.
(2) Cu toate acestea, instanța va putea respinge cererea de declarare a nulității adopției, dacă va constata că menținerea adopției este în interesul celui adoptat.
Ai o întrebare despre art. 56 din Legea 273/2004?
Agent Juridic îți explică articolul pe situația ta, cu trimitere exactă la textul în vigoare și la modificările lui.
Întreabă Agent Juridic gratuit