Art. 61 Legea 273/2004

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 61 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 23.09.2016 – prezentrepublicare

   Odată cu notificarea prevăzută la art. 60, A.N.P.D.C.A. va solicita autorității centrale competente sau organizației acreditate din statul primitor să-i comunice următoarele:Cererea de încuviințare a adopției se transmite instanței judecătorești de către A.N.P.D.C.A. după finalizarea demersurilor administrative prealabile prevăzute în prezentul capitol.

2. 12.08.2016 – 23.09.2016modificat prin Legea 57/2016

   Odată cu notificarea prevăzută la art. 60, OficiulA.N.P.D.C.A. va solicita autorității centrale competente sau organizației acreditate din statul primitor să-i comunice următoarele:

   a) acordul adoptatorului sau al familiei adoptatoare cu privire la selecția prevăzută la art. 59;

   b) acordul cu privire la continuarea procedurii de adopție.

3. 19.04.2012 – 12.08.2016republicare

   Abrogat.Odată cu notificarea prevăzută la art. 60, Oficiul va solicita autorității centrale competente sau organizației acreditate din statul primitor să-i comunice următoarele:

   a) acordul adoptatorului sau al familiei adoptatoare cu privire la selecția prevăzută la art. 59;

   b) acordul cu privire la continuarea procedurii de adopție.

4. 01.10.2011 – 19.04.2012modificat prin Legea 71/2011

   Adopția se desface în cazul prevăzut la art. 7 alin. (3) lit. a).Abrogat.

5. 19.11.2009 – 01.10.2011republicare

   (1) Instanțele judecătorești române sunt competente să judece cererile prevăzute de prezenta lege dacă cel puțin una dintre părți are domiciliul în România.

   (2) Instanțele judecătorești române sunt exclusiv competente să judece procesele privind încuviințarea deschiderii procedurii adopției interne, încredințarea în vederea adopției și încuviințarea adopției dacă cel ce urmează a fi adoptat are domiciliul în România și este cetățean român sau străin fără cetățenie.

   (3) Cererile prevăzute de prezenta lege sunt de competența tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul adoptatului. Cauzele pentru judecarea cărora nu se poate determina instanța competentă se judecă de Tribunalul București.

   (4) Cererile de deschidere a procedurii adopției interne, cererile de încredințare a copilului în vederea adopției și cererile de încuviințare a adopției se judecă în primă instanță, potrivit regulilor prevăzute de Cartea III Dispoziții generale privitoare la procedurile necontencioase din Codul de procedură civilă, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

   (5) Hotărârile prin care se soluționează cererile prevăzute de prezenta lege nu sunt supuse apelului. Exercitarea recursului suspendă executarea.Adopția se desface în cazul prevăzut la art. 7 alin. (3) lit. a).

6. 21.06.2004 – 19.11.2009text inițial

   (1) Instanțele judecătorești române sunt competente să judece cererile prevăzute de prezenta lege dacă cel puțin una dintre părți are domiciliul în România.

   (2) Instanțele judecătorești române sunt exclusiv competente să judece procesele privind încuviințarea deschiderii procedurii adopției interne, încredințarea în vederea adopției și încuviințarea adopției dacă cel ce urmează a fi adoptat are domiciliul în România și este cetățean român sau străin fără cetățenie.

   (3) Cererile prevăzute de prezenta lege sunt de competența tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul adoptatului. Cauzele pentru judecarea cărora nu se poate determina instanța competentă se judecă de Tribunalul București.

   (4) Cererile de deschidere a procedurii adopției interne, cererile de încredințare a copilului în vederea adopției și cererile de încuviințare a adopției se judecă în primă instanță, potrivit regulilor prevăzute de Cartea III Dispoziții generale privitoare la procedurile necontencioase din Codul de procedură civilă, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

   (5) Hotărârile prin care se soluționează cererile prevăzute de prezenta lege nu sunt supuse apelului. Exercitarea recursului suspendă executarea.