Art. 144 Legea 302/2004 — Notificarea hotărârii judecătorești străine și contestația persoanei condamnate

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 144 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 27.05.2019 – prezentrepublicare

   Legea care guvernează executareaNotificarea hotărârii judecătorești străine și contestația persoanei condamnate

   (1) În cazul în care România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească, recunoscută de instanța română, este guvernată de legea română. Din durata pedepsei privative de libertate care trebuie executată în România se deduc durata pedepsei privative de libertate executate în statul emitent, ca urmare a efectelor produse de amnistia sau grațierea acordată anterior, precum și, dacă este cazul, numărul de zile deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a oricăror altor măsuri dispuse conform legislației statului emitent.hotărârea judecătorească străină a fost dată în lipsă, procurorul, primind dosarul, notifică persoanei condamnate hotărârea. Notificarea trebuie să cuprindă următoarele mențiuni:

   a) că a fost primită o cerere de executare pe teritoriul României a unei pedepse;

   b) că are dreptul să conteste hotărârea judecătorească străină și să depună contestație în acest sens, dacă acest drept îi este conferit de legea statului emitent;

   c) că respectiva contestație este supusă jurisdicției statului emitent;

   d) că respectiva contestație se depune la parchetul competent, potrivit art. 143;

   e) că termenul de depunere a contestației este de 30 de zile și curge de la data primirii notificării;

   f) că nedepunerea contestației în termenul de 30 de zile are drept consecință considerarea hotărârii judecătorești străine ca fiind pronunțată în prezența sa.

   (1^1) Amnistia sau grațierea poate fi aplicată atât de statul român, cât și de statul (2) Un exemplar al notificării este comunicat direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției care îl remite statului emitent.

   (2) Atunci când România este stat emitent, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, aplicată printr-o hotărâre judecătorească recunoscută de autoritatea competentă a statului de executare, este guvernată de legea statului de executare. Amnistia sau grațierea poate fi aplicată atât de statul român, cât și de statul de executare.

   (3) Dispozițiile art. 133 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.(3) Atunci când la expirarea celor 30 de zile se constată că persoana condamnată nu a depus contestație, procurorul sesizează curtea de apel competentă potrivit art. 143.

   (4) Atunci când la expirarea celor 30 de zile se constată că persoana condamnată a depus contestație, procurorul dispune clasarea, restituie dosarul direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției și, totodată, îi transmite contestația, precum și înscrisurile depuse de persoana condamnată.

2. 17.12.2017 – 27.05.2019modificat prin Legea 236/2017

   Legea care guvernează executarea

   (1) Atunci când În cazul în care România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească, recunoscută de instanța română, este guvernată de legea română. Durata perioadei Din durata pedepsei privative de libertate care trebuie executată în România se deduc durata pedepsei privative de libertate executate în statul emitent se deduce din durata totală a pedepsei sau măsurii privative de libertate care trebuie executată în România. emitent, ca urmare a efectelor produse de amnistia sau grațierea acordată anterior, precum și, dacă este cazul, numărul de zile deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a oricăror altor măsuri dispuse conform legislației statului emitent.

   (1^1) Amnistia sau grațierea poate fi aplicată atât de statul român, cât și de statul emitent.

   (2) Atunci când România este stat emitent, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, aplicată printr-o hotărâre judecătorească recunoscută de autoritatea competentă a statului de executare, este guvernată de legea statului de executare. Amnistia sau grațierea poate fi aplicată atât de statul român, cât și de statul de executare.

   (3) Dispozițiile art. 133 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.

3. 26.12.2013 – 17.12.2017modificat prin Legea 300/2013

   Cereri și răspunsuriLegea care guvernează executarea

   (1) Cererea de transferare, precum și răspunsul la aceasta trebuie formulate în scris.

   (2) Cererea se adresează de către autoritatea competentă a statului solicitant autorității competente a statului solicitat. Răspunsul se comunică pe aceeași cale.

   (3) Autoritatea competentă potrivit alin. (2) este, în cazul statului român, Ministerul Justiției, iar în cazul statului străin, în înțelesul prezentei legi, autoritatea centrală competentă.

   (4) Statul român solicitat va informa statul străin solicitant, în cel mai scurt termen, asupra hotărârii sale privind acceptarea sau refuzul transferării solicitate.Atunci când România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească, recunoscută de instanța română, este guvernată de legea română. Durata perioadei privative de libertate executate în statul emitent se deduce din durata totală a pedepsei sau măsurii privative de libertate care trebuie executată în România. Amnistia sau grațierea poate fi aplicată atât de statul român, cât și de statul emitent.

   (2) Atunci când România este stat emitent, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate, aplicată printr-o hotărâre judecătorească recunoscută de autoritatea competentă a statului de executare, este guvernată de legea statului de executare. Amnistia sau grațierea poate fi aplicată atât de statul român, cât și de statul de executare.

   (3) Dispozițiile art. 133 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.

4. 31.05.2011 – 26.12.2013republicare

   Efectele transferarii pentru statul de executareCereri și răspunsuri

   (1) Autoritatile competente ale statului roman sunt obligate:

   a) fie sa continue executarea condamnarii imediat sau in baza unei hotarari judecatoresti, in conditiile enuntate la art. 145;

   b) fie sa schimbe condamnarea, printr-o hotarare judecatoreasca, inlocuind astfel pedeapsa aplicata in statul de condamnare cu o pedeapsa prevazuta de legislatia romana pentru aceeasi infractiune, in conditiile prevazute la art. 146.

   (2) La cererea statului de condamnare, statul roman este obligat sa indice statului de condamnare, inainte de transferarea persoanei condamnate, care dintre cele doua proceduri prevazute la alin. (1) va fi urmata.

   (3) Executarea pedepsei este guvernata de legea statului de executare.Cererea de transferare, precum și răspunsul la aceasta trebuie formulate în scris.

   (2) Cererea se adresează de către autoritatea competentă a statului solicitant autorității competente a statului solicitat. Răspunsul se comunică pe aceeași cale.

   (3) Autoritatea competentă potrivit alin. (2) este, în cazul statului român, Ministerul Justiției, iar în cazul statului străin, în înțelesul prezentei legi, autoritatea centrală competentă.

   (4) Statul român solicitat va informa statul străin solicitant, în cel mai scurt termen, asupra hotărârii sale privind acceptarea sau refuzul transferării solicitate.

5. 13.11.2008 – 31.05.2011formă consolidată

   Efectele transferarii pentru statul de executare

   (1) AutoritățileAutoritatile competente ale statului românroman sunt obligate:

   a) fie sa continue executarea condamnarii imediat sau în baza unei hotărâri judecătorești, în condițiilein baza unei hotarari judecatoresti, in conditiile enuntate la art. 145;

   b) fie sa schimbe condamnarea, printr-o hotărâre judecătorească,hotarare judecatoreasca, inlocuind astfel pedeapsa aplicata înin statul de condamnare cu o pedeapsă prevăzută de legislatia românăpedeapsa prevazuta de legislatia romana pentru aceeasi infractiune, în condițiile prevăzutein conditiile prevazute la art. 146.

   (2) La cererea statului de condamnare, statul românroman este obligat sa indice statului de condamnare, înainteinainte de transferarea persoanei condamnate, care dintre cele doua proceduri prevăzuteprevazute la alin. (1) va fi urmata.

   (3) Executarea pedepsei este guvernata de legea statului de executare.

6. 24.06.2006 – 13.11.2008modificat prin Legea 224/2006

   Efectele transferăriitransferarii pentru statul de executare

   (1) Autoritățile competente ale statului român sunt obligate:

   a) fie să continue executarea condamnăriisa continue executarea condamnarii imediat sau în baza unei hotărâri judecătorești, în condițiile enunțateenuntate la art. 145;

   b) fie săsa schimbe condamnarea, printr-o hotărâre judecătorească, înlocuind astfel pedeapsa aplicatăinlocuind astfel pedeapsa aplicata în statul de condamnare printr-o cu o pedeapsă prevăzută de legislația română pentru aceeași infracțiune, în condițiile enunțate la art. 145.legislatia română pentru aceeasi infractiune, în condițiile prevăzute la art. 146.

   (2) La cererea statului de condamnare, statul român este obligat săsa indice statului de condamnare, înainte de transferarea persoanei condamnate, care dintre cele douădoua proceduri prevăzute la alin. (1) va fi urmată.urmata.

   (3) Executarea pedepsei este guvernatăguvernata de legea statului de executare.

7. 28.06.2004 – 24.06.2006text inițial

   Efectele transferării pentru statul de executare

   (1) Autoritățile competente ale statului român sunt obligate:

   a) fie să continue executarea condamnării imediat sau în baza unei hotărâri judecătorești, în condițiile enunțate la art. 145;

   b) fie să schimbe condamnarea, printr-o hotărâre judecătorească, înlocuind astfel pedeapsa aplicată în statul de condamnare printr-o pedeapsă prevăzută de legislația română pentru aceeași infracțiune, în condițiile enunțate la art. 145.

   (2) La cererea statului de condamnare, statul român este obligat să indice statului de condamnare, înainte de transferarea persoanei condamnate, care dintre cele două proceduri prevăzute la alin. (1) va fi urmată.

   (3) Executarea pedepsei este guvernată de legea statului de executare.