Art. 125 Legea 36/1995

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 125 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 19.03.2018 – prezentrepublicare

   Lichidatorul are dreptul la remunerație stabilită de către moștenitori la momentul desemnării sale și la rambursarea cheltuielilor efectuate (1) Lichidarea pasivului succesoral va fi făcută de către unul sau mai mulți lichidatori care vor acționa separat ori împreună, după caz.

   (2) În cazul decesului lichidatorului sau în cazul în care acesta nu mai dorește ori este împiedicat să își mai exercite funcția, acesta va putea fi înlocuit, respectându-se aceeași procedură ca în cazul numirii acestuia.

   (3) Până la numirea noului lichidator, toate operațiunile demarate în cadrul procedurii de lichidare. În limita remunerației stabilite și a cheltuielilor efectuate, creanța lichidatorului este privilegiată față de toate celelalte creanțe.lichidare a patrimoniului succesoral de către lichidatorul care nu își mai poate îndeplini atribuțiile vor fi suspendate.

2. 18.06.2014 – 19.03.2018republicare

   Lichidatorul care își îndeplinește atribuțiile sub supravegherea notarului public poate fi desemnat:

   a) de către defunct, prin testament sau prin înscris autentic, fie ca executor testamentar, fie ca lichidator;

   b) de către moștenitorii defunctului, fie dintre aceștia, fie un terț;

   c) de către instanța de judecată, în cazul în care apar neînțelegeri între moștenitori cu privire la desemnarea lichidatorului sau în cazul imposibilității desemnării ori înlocuirii lui de către aceștia.are dreptul la remunerație stabilită de către moștenitori la momentul desemnării sale și la rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul procedurii de lichidare. În limita remunerației stabilite și a cheltuielilor efectuate, creanța lichidatorului este privilegiată față de toate celelalte creanțe.

3. 04.02.2013 – 18.06.2014prima formă disponibilă

   Lichidatorul care își îndeplinește atribuțiile sub supravegherea notarului public poate fi desemnat:

   a) de către defunct, prin testament sau prin înscris autentic, fie ca executor testamentar, fie ca lichidator;

   b) de către moștenitorii defunctului, fie dintre aceștia, fie un terț;

   c) de către instanța de judecată, în cazul în care apar neînțelegeri între moștenitori cu privire la desemnarea lichidatorului sau în cazul imposibilității desemnării ori înlocuirii lui de către aceștia.