Art. 151 Legea 36/1995

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 151 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 19.03.2018 – prezentrepublicare

   (1) Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este făcută de notarul public autorizat în acest scop, traducătorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnătura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face și după specimenul de semnătură depus la biroul notarului public.Notarul public certifică, la cerere, procesele-verbale sau hotărârile organelor colegiale ale oricăror forme asociative, printr-o încheiere în care se vor menționa data și locul întrunirii, precum și faptul semnării procesului-verbal sau a hotărârii de către unul ori mai mulți dintre participanți.

   (2) Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină sau dintr-o limbă străină în altă limbă străină, atât certificarea traducerii, cât și legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se vor face și în limba străină în care se face traducerea.

   F. Primirea în depozit de înscrisuri și documenteÎn vederea certificării proceselor-verbale și hotărârilor, notarul public stabilește calitatea și identitatea semnatarilor acestora.

2. 24.03.2017 – 19.03.2018formă consolidată

   (1) Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este făcută de notarul public autorizat în acest scop, traducătorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnătura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face și după specimenul de semnătură depus la biroul notarului public.

   (2) Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină sau dintr-o limbă străină în altă limbă străină, atât certificarea traducerii, cât și legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se vor face și în limba străină în care se face traducerea.

   F. Primirea în depozit de înscrisuri și documente

3. 12.11.2016 – 24.03.2017formă consolidată

   (1) Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este făcută de notarul public autorizat în acest scop, traducătorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnătura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face și după specimenul de semnătură depus la biroul notarului public.

   (2) Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină sau dintr-o limbă străină în altă limbă străină, atât certificarea traducerii, cât și legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se vor face și în limba străină în care se face traducerea.

   F. Primirea în depozit de înscrisuri și documente

4. 18.06.2014 – 12.11.2016republicare

   (1) Notarul public eliberează copii legalizate numai de pe înscrisurile originale prezentate de părți, astfel cum au fost emise în starea lor inițială, după confruntarea copiei cu originalul.

   (2) În cazul legalizării copiei de pe acte de identitate sau titluri de călătorie, în încheierea de legalizare se va menționa scopul în care urmează a fi folosită copia.

   (3) Se pot legaliza copii atât de pe un înscris original în întregime, cât și de pe părți determinate ale acestuia, cu condiția să nu se denatureze înțelesul integral al înscrisului.

   (4) Pe copie, înainte de a se reda conținutul actului, se va menționa "EXTRAS", iar în încheierea de legalizare a acesteia se va face mențiunea corespunzătoare.

   (5) În cererea pentru legalizarea copiei se va identifica înscrisul, precizându-se numărul de exemplare cerut de parte. Un exemplar al copiei legalizate se va reține la dosar.

   (6) Copiile certificate/legalizate eliberate din arhivele notariale sunt valabile 6 luni.

   (7) În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării copiei, în sensul art. 84 lit. g), prin următoarele mențiuni:Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este făcută de notarul public autorizat în acest scop, traducătorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnătura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face și după specimenul de semnătură depus la biroul notarului public.

   a) atestarea conformității copiei cu înscrisul prezentat;

   b) starea în care se află înscrisul;

   c) semnătura secretarului care a făcut colaționarea;

   d) denumirea înscrisului așa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului juridic constatat de acel înscris.

   (8) Dacă se legalizează un înscris sub semnătură privată sau din arhiva biroului notarial, în încheiere se va face mențiune expresă în acest sens.

   (9) În cazul în care confruntarea copiei cu originalul înscrisului cere o pregătire de specialitate, copia se va elibera numai pe baza confruntării efectuate de către un expert desemnat de notar, potrivit legii. În acest caz, încheierea este semnată și de expert.

   (10) Copii legalizate din arhiva biroului notarial de pe actele emise de(2) Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină sau dintr-o limbă străină în altă limbă străină, atât certificarea traducerii, cât și legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se eliberează numai părților, succesorilor și reprezentanților acestora, precum și celor care justifică un drept sau un interes legitim. Fotocopierea se face de pe originalul din arhivă, cu toate mențiunile și modificările aduse originalului până la data eliberării copiei legalizate.

   (11) În vederea legalizării copiei unui înscris original întocmit într-o altă limbă decât cea română, acel înscris va fi tradus în limba română de un traducător și interpret autorizat. Copia legalizată de pe înscrisul original, însoțită de traducerea în limba română, va fi eliberată părții în numărul de exemplare solicitat. Un exemplar din acestea se păstrează în arhiva notarului.

   E. Efectuarea și legalizarea traducerilorvor face și în limba străină în care se face traducerea.

   F. Primirea în depozit de înscrisuri și documente

5. 04.02.2013 – 18.06.2014prima formă disponibilă

   (1) Notarul public eliberează copii legalizate numai de pe înscrisurile originale prezentate de părți, astfel cum au fost emise în starea lor inițială, după confruntarea copiei cu originalul.

   (2) În cazul legalizării copiei de pe acte de identitate sau titluri de călătorie, în încheierea de legalizare se va menționa scopul în care urmează a fi folosită copia.

   (3) Se pot legaliza copii atât de pe un înscris original în întregime, cât și de pe părți determinate ale acestuia, cu condiția să nu se denatureze înțelesul integral al înscrisului.

   (4) Pe copie, înainte de a se reda conținutul actului, se va menționa "EXTRAS", iar în încheierea de legalizare a acesteia se va face mențiunea corespunzătoare.

   (5) În cererea pentru legalizarea copiei se va identifica înscrisul, precizându-se numărul de exemplare cerut de parte. Un exemplar al copiei legalizate se va reține la dosar.

   (6) Copiile certificate/legalizate eliberate din arhivele notariale sunt valabile 6 luni.

   (7) În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării copiei, în sensul art. 84 lit. g), prin următoarele mențiuni:

   a) atestarea conformității copiei cu înscrisul prezentat;

   b) starea în care se află înscrisul;

   c) semnătura secretarului care a făcut colaționarea;

   d) denumirea înscrisului așa cum apare în acesta sau, în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului juridic constatat de acel înscris.

   (8) Dacă se legalizează un înscris sub semnătură privată sau din arhiva biroului notarial, în încheiere se va face mențiune expresă în acest sens.

   (9) În cazul în care confruntarea copiei cu originalul înscrisului cere o pregătire de specialitate, copia se va elibera numai pe baza confruntării efectuate de către un expert desemnat de notar, potrivit legii. În acest caz, încheierea este semnată și de expert.

   (10) Copii legalizate din arhiva biroului notarial de pe actele emise de notarul public se eliberează numai părților, succesorilor și reprezentanților acestora, precum și celor care justifică un drept sau un interes legitim. Fotocopierea se face de pe originalul din arhivă, cu toate mențiunile și modificările aduse originalului până la data eliberării copiei legalizate.

   (11) În vederea legalizării copiei unui înscris original întocmit într-o altă limbă decât cea română, acel înscris va fi tradus în limba română de un traducător și interpret autorizat. Copia legalizată de pe înscrisul original, însoțită de traducerea în limba română, va fi eliberată părții în numărul de exemplare solicitat. Un exemplar din acestea se păstrează în arhiva notarului.

   E. Efectuarea și legalizarea traducerilor