Art. 48 Legea 36/1995

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 48 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 19.03.2018 – prezentrepublicare

   Președintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuții:(1) Pe lângă Camere se pot constitui și pot funcționa curți de arbitraj.

   a) reprezintă Camera în raporturile cu terții;

   b) desemnează notarul public care va elibera, în condițiile legii, certificatul european de moștenitor, în situația în care arhiva succesorală a notarului public care a emis actul se află în administrarea Camerei;

   c) desemnează, la cerere sau din oficiu, în cazuri excepționale, un notar public care să asigure funcționarea unui alt birou de notar public;

   d) angajează personalul de specialitate și auxiliar, în numărul și în structura stabilite de (2) Curtea de arbitraj este o instituție permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, care funcționează pe lângă Camera Notarilor Publici și care își desfășoară activitatea în condițiile legii.

   (3) Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de arbitraj, precum și organele de conducere ale acesteia se aprobă de Camere, pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.

   (4) Activitatea curților de arbitraj de pe lângă Camere se desfășoară conform prevederilor Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, Regulamentului de organizare și funcționare și Regulilor de procedură arbitrală stabilite de către Camere în baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.

   (5) Normele cu privire la onorariile arbitrilor și la taxele arbitrale se aprobă de către Colegiul director al Camerei;Camerei.

   e) coordonează și conduce compartimentele prevăzute în structura organizatorică a Camerei;

   f) convoacă și conduce ședințele Colegiului director al Camerei și ale Adunării generale a Camerei;

   g) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Camerei;(6) Taxele arbitrale vor fi folosite în scopul susținerii cheltuielilor legate de soluționarea litigiilor, plata cheltuielilor de secretariat, onorariile arbitrilor și documentarea acestora, precum și orice cheltuială necesară funcționării Curții de arbitraj.

   h) aprobă, la cererea părților, transferul dosarului succesoral;(7) Curtea de arbitraj poate soluționa numai litigii izvorâte din actele și procedurile notariale.

   i) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, regulament, statut și de actele normative cu caracter intern.(8) Dispozițiile alin. (1)-(7) se completează cu dispozițiile referitoare la arbitrajul instituționalizat din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.

2. 12.11.2016 – 19.03.2018modificat prin Legea 206/2016

   Președintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuții:

   a) reprezintă Camera în raporturile cu terții;

   b) soluționează plângerile petenților împotriva notarilor stagiari, luând măsurile corespunzătoare;desemnează notarul public care va elibera, în condițiile legii, certificatul european de moștenitor, în situația în care arhiva succesorală a notarului public care a emis actul se află în administrarea Camerei;

   c) desemnează, la cerere sau din oficiu, în cazuri excepționale, un notar public care să asigure funcționarea unui alt birou de notar public;

   d) angajează personalul de specialitate și auxiliar, în numărul și în structura stabilite de Colegiul director al Camerei;

   e) coordonează și conduce compartimentele prevăzute în structura organizatorică a Camerei;

   f) convoacă și conduce ședințele Colegiului director al Camerei și ale Adunării generale a Camerei;

   g) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Camerei;

   h) aprobă, la cererea părților, transferul dosarului succesoral;

   i) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, regulament, statut și de actele normative cu caracter intern.

3. 18.06.2014 – 12.11.2016republicare

   (1) Pe lângă Camere se pot constitui și pot funcționa curți de arbitraj.Președintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuții:

   (2) Curtea de arbitraj este o instituție permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, care funcționează pe lângă Camera Notarilor Publici și care își desfășoară activitatea în condițiile legii.a) reprezintă Camera în raporturile cu terții;

   b) soluționează plângerile petenților împotriva notarilor stagiari, luând măsurile corespunzătoare;

   (3) Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de arbitraj, precum și organele de conducere ale acesteia se aprobă de Camere, pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.c) desemnează, la cerere sau din oficiu, în cazuri excepționale, un notar public care să asigure funcționarea unui alt birou de notar public;

   (4) Activitatea curților de arbitraj de pe lângă Camere se desfășoară conform prevederilor Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Regulamentului de organizare și funcționare și Regulilor de procedură arbitrală stabilite de către Camere în baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.

   (5) Normele cu privire la onorariile arbitrilor și la taxele arbitrale se aprobă de către d) angajează personalul de specialitate și auxiliar, în numărul și în structura stabilite de Colegiul director al Camerei.Camerei;

   (6) Taxele arbitrale vor fi folosite în scopul susținerii cheltuielilor legate de soluționarea litigiilor, plata cheltuielilor de secretariat, onorariile arbitrilor și documentarea acestora, precum și orice cheltuială necesară funcționării Curții de arbitraj.e) coordonează și conduce compartimentele prevăzute în structura organizatorică a Camerei;

   f) convoacă și conduce ședințele Colegiului director al Camerei și ale Adunării generale a Camerei;

   (7) Curtea de arbitraj poate soluționa numai litigii izvorâte din actele și procedurile notariale.g) ordonanțează cheltuielile bugetare ale Camerei;

   h) aprobă, la cererea părților, transferul dosarului succesoral;

   (8) Dispozițiile alin. (1)-(7) se completează cu dispozițiile referitoare la arbitrajul instituționalizat din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare.i) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, regulament, statut și de actele normative cu caracter intern.

4. 04.02.2013 – 18.06.2014republicare

   (1) Actele solicitate de părți și orice acte de procedură notarială se întocmesc în limba română.

   (2) Cetățenilor aparținând minorităților naționale și persoanelor care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română li se acordă posibilitatea de a lua cunoștință de cuprinsul actului printr-un traducător sau interpret. Funcția de traducător sau interpret poate fi îndeplinită de către notarul public, dacă limba străină este limba sa maternă sau este autorizat ca interpret ori traducător, sau de către o altă persoană autorizată ca interpret sau traducător, în condițiile legii, de către Ministerul Justiției. În toate situațiile în care actul se îndeplinește prin interpret sau traducător autorizat acesta va semna încheierea alături de notarul publicPe lângă Camere se pot constitui și pot funcționa curți de arbitraj.

   (2) Curtea de arbitraj este o instituție permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, care funcționează pe lângă Camera Notarilor Publici și care își desfășoară activitatea în condițiile legii.

   (3) Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de arbitraj, precum și organele de conducere ale acesteia se aprobă de Camere, pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.

   (3) Actele redactate de părți și prezentate pentru efectuarea operațiunilor notariale vor fi în limba română.

   (4) La cererea justificată a părților, notarul public poate îndeplini acte în legătură cu înscrisurile întocmite de părți într-o altă limbă decât cea română, numai dacă notarul instrumentator cunoaște limba în care sunt întocmite actele sau după ce a luat cunoștință de cuprinsul acestora prin interpret, caz în care un exemplar tradus în limba română și semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi atașat la dosar.

   (5) Înscrisurile destinate a fi traduse într-o limbă străină se vor redacta fie pe două coloane, cuprinzând în prima coloană textul în limba română, iar în cea de-a doua, textul în limba străină, fie în mod succesiv, mai întâi textul în limba română, continuându-se cu textul în limba străină.(4) Activitatea curților de arbitraj de pe lângă Camere se desfășoară conform prevederilor Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Regulamentului de organizare și funcționare și Regulilor de procedură arbitrală stabilite de către Camere în baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.

   (5) Normele cu privire la onorariile arbitrilor și la taxele arbitrale se aprobă de către Colegiul director al Camerei.

   (6) Taxele arbitrale vor fi folosite în scopul susținerii cheltuielilor legate de soluționarea litigiilor, plata cheltuielilor de secretariat, onorariile arbitrilor și documentarea acestora, precum și orice cheltuială necesară funcționării Curții de arbitraj.

   (7) Curtea de arbitraj poate soluționa numai litigii izvorâte din actele și procedurile notariale.

   (8) Dispozițiile alin. (1)-(7) se completează cu dispozițiile referitoare la arbitrajul instituționalizat din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

5. 01.01.2013 – 04.02.2013modificat prin Legea 77/2012

   (1) Actele solicitate de părți și orice acte de procedură notarială se întocmesc în limba română.

   (2) Cetățenilor aparținând minorităților naționale sauși persoanelor care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română li se acordă posibilitatea de a lua cunoștință de cuprinsul actului printr-un traducător sau interpret. Funcția de traducător sau interpret poate fi îndeplinită, în afară de notarul public, și de un angajat din cadrul biroului notarial, care cunoaște limba acelei persoane, precum și de traducătorii autorizați.îndeplinită de către notarul public, dacă limba străină este limba sa maternă sau este autorizat ca interpret ori traducător, sau de către o altă persoană autorizată ca interpret sau traducător, în condițiile legii, de către Ministerul Justiției. În toate situațiile în care actul se îndeplinește prin interpret sau traducător autorizat acesta va semna încheierea alături de notarul public

   (3) Actele redactate de părți și prezentate pentru efectuarea operațiunilor notariale vor fi în limba română.

   (4) La cererea justificată a părților, notarul public poate îndeplini acte în legătură cu înscrisurile întocmite de părți într-o altă limbă decât cea română, numai dacă notarul instrumentator cunoaște limba în care sunt întocmite actele sau după ce a luat cunoștință de cuprinsul acestora prin interpret, caz în care un exemplar tradus în limba română și semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi atașat la dosar.

   (5) Înscrisurile destinate a fi traduse într-o limbă străină se vor redacta fie pe două coloane, cuprinzând în prima coloană textul în limba română, iar în cea de-a doua, textul în limba străină, fie în mod succesiv, mai întâi textul în limba română, continuându-se cu textul în limba străină.

6. 18.10.2011 – 01.01.2013republicare

   Actele notariale se îndeplinesc la sediul biroului notarului public în timpul programului de serviciu cu publicul, afișat în mod corespunzător.(1) Actele solicitate de părți și orice acte de procedură notarială se întocmesc în limba română.

   (2) Cetățenilor aparținând minorităților naționale sau persoanelor care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română li se acordă posibilitatea de a lua cunoștință de cuprinsul actului printr-un interpret. Funcția de interpret poate fi îndeplinită, în afară de notarul public, și de un angajat din cadrul biroului notarial, care cunoaște limba acelei persoane, precum și de traducătorii autorizați.

   (3) Actele redactate de părți și prezentate pentru efectuarea operațiunilor notariale vor fi în limba română.

   Un act notarial se poate îndeplini în afară sediului biroului notarului public, în limitele circumscripției sale teritoriale, dacă la încheierea lui este interesat un număr mai mare de persoane sau partea care-l solicita este împiedicată să se prezinte, din motive temeinice, la sediul biroului.

   În cazul în care întocmirea unui act notarial nu suferă amînare din motive obiective, acesta va putea fi îndeplinit și în afară programului de lucru, la cererea părții interesate.(4) La cererea justificată a părților, notarul public poate îndeplini acte în legătură cu înscrisurile întocmite de părți într-o altă limbă decât cea română, numai dacă notarul instrumentator cunoaște limba în care sunt întocmite actele sau după ce a luat cunoștință de cuprinsul acestora prin interpret, caz în care un exemplar tradus în limba română și semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi atașat la dosar.

   (5) Înscrisurile destinate a fi traduse într-o limbă străină se vor redacta fie pe două coloane, cuprinzând în prima coloană textul în limba română, iar în cea de-a doua, textul în limba străină, fie în mod succesiv, mai întâi textul în limba română, continuându-se cu textul în limba străină.

7. 12.05.1995 – 18.10.2011text inițial

   Actele notariale se îndeplinesc la sediul biroului notarului public în timpul programului de serviciu cu publicul, afișat în mod corespunzător.

   Un act notarial se poate îndeplini în afară sediului biroului notarului public, în limitele circumscripției sale teritoriale, dacă la încheierea lui este interesat un număr mai mare de persoane sau partea care-l solicita este împiedicată să se prezinte, din motive temeinice, la sediul biroului.

   În cazul în care întocmirea unui act notarial nu suferă amînare din motive obiective, acesta va putea fi îndeplinit și în afară programului de lucru, la cererea părții interesate.