Art. 570 Legea 95/2006

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 570 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 28.08.2015 – prezentrepublicare

   (1) În situația în care pentru accesul și exercițiul activității Profesia de farmacist poate fi exercitată pe teritoriul României de persoanele prevăzute la art. 569 alin. (1) statul membru de origine sau proveniență nu impune o astfel de cerința și, în consecință, nu emite cetățenilor săi documentul prevăzut la art. 569 alin. (2) lit. d), autoritățile competente române accepta din partea acestuia un atestat echivalent certificatului de sănătate.

   (2) În cazul în care statul membru de origine sau proveniență nu impune o astfel de cerința și, în consecință, nu emite cetățenilor săi documentul prevăzut la art. 569 alin. (2) lit. e), autoritățile competente române accepta atestatul eliberat pe baza declarației sub jurământ sau a declarației solemne a solicitantului de către autoritatea judiciară sau administrativă competentă sau, după caz, de notarul sau organizația profesională abilitată în acest sens de acel stat.563, care îndeplinesc următoarele condiții:

   a) dețin un titlu oficial de calificare în farmacie, prevăzut de lege;

   b) nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta lege;

   c) sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de farmacist;

   d) sunt membri ai CFR.

   (2) Farmaciștii cetățeni ai unui stat membru al UE, ai unui stat aparținând SEE sau ai Confederației Elvețiene, stabiliți în România, precum și farmaciștii care întrunesc condițiile prevăzute la art. 563 lit. c) și e) au, în exercitarea profesiei, aceleași drepturi și obligații ca și farmaciștii cetățeni români, membri ai CFR.

2. 14.04.2006 – 28.08.2015text inițial

   (1) În situația în care pentru accesul și exercițiul activității prevăzute la art. 569 alin. (1) statul membru de origine sau proveniență nu impune o astfel de cerința și, în consecință, nu emite cetățenilor săi documentul prevăzut la art. 569 alin. (2) lit. d), autoritățile competente române accepta din partea acestuia un atestat echivalent certificatului de sănătate.

   (2) În cazul în care statul membru de origine sau proveniență nu impune o astfel de cerința și, în consecință, nu emite cetățenilor săi documentul prevăzut la art. 569 alin. (2) lit. e), autoritățile competente române accepta atestatul eliberat pe baza declarației sub jurământ sau a declarației solemne a solicitantului de către autoritatea judiciară sau administrativă competentă sau, după caz, de notarul sau organizația profesională abilitată în acest sens de acel stat.