Titlul VIII Accize și alte taxe speciale · Capitolul I Regimul accizelor armonizate · Secțiunea a 17-a
Pct. 137 (Titlul VIII) Codului fiscal
Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (HG 1/2016) · Fiscal & Contabil
(1) În aplicarea art. 415 alin. (1) din Codul fiscal, în situația în care un destinatar certificat din România urmează să primească produse accizabile eliberate pentru consum în alt stat membru al Uniunii Europene, exigibilitatea accizelor ia naștere în momentul în care acesta recepționează produsele.
(2) În aplicarea art. 415 alin. (5) din Codul fiscal, destinatarul certificat prevăzut la art. 414^4 alin. (1) din Codul fiscal are obligația de a depune o garanție corespunzătoare unei cote de 6% din suma totală a accizelor aferente produselor recepționate în anul anterior. În cazul unui nou destinatar certificat, garanția reprezintă 6% din accizele estimate, aferente produselor ce urmează a se recepționa la nivelul unui an. Garanția se constituie potrivit art. 348 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 8 alin. (3).
(3) În cazul destinatarului certificat care primește doar ocazional produse accizabile, nivelul garanției care trebuie constituită reprezintă contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile recepționate cu ocazia fiecărei deplasări. Pentru produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, dar care nu se regăsesc la alin. (3) al aceluiași articol, nivelul garanției care trebuie constituită se determină pe baza nivelului accizelor prevăzut pentru motorină.
(4) Nivelul garanției se analizează anual sau ori de câte ori este necesar de către autoritatea vamală teritorială, în vederea actualizării în funcție de schimbările intervenite în volumul afacerii, în activitatea destinatarului certificat sau în nivelul accizelor datorate.
(5) Pentru destinatarul certificat, nivelul garanției se actualizează în funcție de cantitățile de produse accizabile recepționate în anul precedent.
(6) În vederea actualizării nivelului garanției, destinatarul certificat trebuie să depună anual, până la data de 15 ianuarie inclusiv a anului următor, la autoritatea vamală teritorială, o declarație privind informațiile necesare analizei potrivit prevederilor alin. (4) și (5).
(7) Cuantumul garanției stabilite prin actualizare se comunică destinatarului certificat prin decizie emisă de autoritatea vamală teritorială, care va face parte integrantă din atestatul de destinatar certificat. O copie a deciziei se transmite și autorității fiscale teritoriale. Termenul de constituire a garanției astfel stabilit va fi de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data comunicării deciziei.
(8) Garanțiile constituite sunt valabile atât timp cât nu sunt executate de autoritatea fiscală teritorială la care este înregistrat destinatarul certificat ca plătitor de impozite și taxe.
(9) În situația în care se constată că destinatarul certificat înregistrează întârzieri de la plata accizelor peste termenul prevăzut la art. 433 din Codul fiscal, autoritatea fiscală teritorială dispune executarea garanției și comunică acest fapt autorității vamale teritoriale, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data executării garanției.
(10) În cazul garanțiilor prevăzute la art. 348 alin. (1) din Codul fiscal, autoritatea fiscală teritorială dispune instituției de credit/societății de asigurare emitente a scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție ori unității de Trezorerie a Statului, după caz, virarea sumei de bani în conturile de venituri bugetare corespunzătoare, în situația prevăzută la alin. (9).
(11) Pentru diferențele rezultate din actualizarea sau executarea garanției constituite, destinatarii certificați sunt obligați ca, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data actualizării sau executării garanției, după caz, să transmită autorității fiscale teritoriale documentul prin care se face dovada constituirii/reîntregirii garanției conform art. 348 alin. (1) din Codul fiscal. În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestui document, autoritatea fiscală teritorială transmite autorității vamale teritoriale o copie a documentului.
(12) Valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea/actualizarea garanției se determină prin aplicarea nivelurilor accizelor în vigoare la momentul constituirii garanției, prevăzute în anexa nr. 1 la titlul VIII - Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, actualizate potrivit art. 342 din Codul fiscal.
(13) În cazul destinatarului certificat, autoritatea vamală teritorială competentă pentru înregistrare aprobă reducerea garanției, la cerere, după cum urmează:
a) cu 50%, în situația în care în ultimii 2 ani consecutivi de activitate pentru care a fost înregistrat nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul de stat de natura accizelor, pentru care s-a dispus executarea garanției și a fost începută procedura de executare silită;
b) cu 75%, în situația în care în ultimii 3 ani consecutivi de activitate pentru care a fost înregistrat nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul de stat de natura accizelor, pentru care s-a dispus executarea garanției și a fost începută procedura de executare silită.
(14) Nivelul de reducere a garanției stabilit potrivit prevederilor alin. (13) rămâne în vigoare până la o decizie ulterioară a autorității vamale teritoriale competente pentru înregistrare, chiar dacă în acest interval de timp a intervenit actualizarea garanției.
(15) Garanția poate fi deblocată, total sau parțial, la solicitarea destinatarului certificat, cu viza autorității fiscale teritoriale, numai după verificarea asupra conformării cu prevederile legale ale titlului VIII din Codul fiscal.
(16) În sensul alin. (13), prin 2 ani, respectiv 3 ani consecutivi de activitate se înțelege ultimele 24 de luni, respectiv 36 de luni consecutive de activitate, după caz, anterioare momentului depunerii cererii de reducere a garanției.
(17) În sensul art. 415 alin. (6) din Codul fiscal, antrepozitarul autorizat sau expeditorul înregistrat trebuie să depună o notificare la autoritatea vamală teritorială competentă pentru înregistrare prin care informează cu privire la intenția de a acționa drept expeditor certificat.
(18) În sensul art. 415 alin. (7) din Codul fiscal, antrepozitarul autorizat sau destinatarul înregistrat trebuie să depună o notificare la autoritatea vamală teritorială competentă pentru înregistrare prin care informează cu privire la intenția de a acționa drept destinatar certificat.
(19) În baza notificărilor prevăzute la alin. (17) și (18), autoritatea vamală teritorială competentă pentru înregistrare atribuie codul de acciză de expeditor certificat sau destinatar certificat, după caz.
(20) Notificarea prevăzută la alin. (17) și (18) se întocmește potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 37^3, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
(21) În aplicarea art. 415 alin. (6) din Codul fiscal, dacă locul de expediere nu diferă de locurile înscrie în autorizația de antrepozit fiscal, pot fi expediate doar produsele accizabile pe care operatorul economic le are înscrise în autorizație.
(22) În aplicarea art. 415 alin. (7) din Codul fiscal, dacă locul de recepție nu diferă de locurile înscrie în autorizația de antrepozit fiscal/destinatar înregistrat, pot fi recepționate doar produsele accizabile pe care operatorul economic le are înscrise în autorizație.
(23) Antrepozitarul autorizat sau destinatarul înregistrat care acționează drept destinatar certificat are obligația să garanteze plata accizelor conform alin. (2). Prevederile alin (3)-(16) se aplică în mod corespunzător.
Istoricul articolului
Versiunile anterioare ale pct. 137 (titlul viii) și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.
06.03.2023 – prezentmodificat prin Punctul 38, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 181 din 1 marti…
(1) În aplicarea art. 415 alin. (1) din Codul fiscal, în situația în care un
operator economicdestinatar certificat din România urmează să primească produse accizabile eliberate pentru consum în alt statmembru,membru al Uniunii Europene, exigibilitatea accizelor ia naștere în momentul în care acesta recepționează produsele.(2) În aplicarea art. 415 alin. (5) din Codul fiscal, destinatarul certificat prevăzut la art. 414^4 alin. (1) din Codul fiscal are obligația de a depune o garanție corespunzătoare unei cote de 6% din suma totală a accizelor aferente produselor recepționate în anul anterior. În cazul unui nou destinatar certificat, garanția reprezintă 6% din accizele estimate, aferente produselor ce urmează a se recepționa la nivelul unui an. Garanția se constituie potrivit art. 348 alin. (1) din Codul fiscal și pct. 8 alin. (3).
(3) În cazul destinatarului certificat care primește doar ocazional produse accizabile, nivelul garanției care trebuie constituită reprezintă contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile recepționate cu ocazia fiecărei deplasări. Pentru produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (2) din Codul fiscal, dar care nu se regăsesc la alin. (3) al aceluiași articol, nivelul garanției care trebuie constituită se determină pe baza nivelului accizelor prevăzut pentru motorină.
(4) Nivelul garanției se analizează anual sau ori de câte ori este necesar de către autoritatea vamală teritorială, în vederea actualizării în funcție de schimbările intervenite în volumul afacerii, în activitatea destinatarului certificat sau în nivelul accizelor datorate.
(5) Pentru destinatarul certificat, nivelul garanției se actualizează în funcție de cantitățile de produse accizabile recepționate în anul precedent.
(6) În vederea actualizării nivelului garanției, destinatarul certificat trebuie să depună anual, până la data de 15 ianuarie inclusiv a anului următor, la autoritatea vamală teritorială, o declarație privind informațiile necesare analizei potrivit prevederilor alin. (4) și (5).
(7) Cuantumul garanției stabilite prin actualizare se comunică destinatarului certificat prin decizie emisă de autoritatea vamală teritorială, care va face parte integrantă din atestatul de destinatar certificat. O copie a deciziei se transmite și autorității fiscale teritoriale. Termenul de constituire a garanției astfel stabilit va fi de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data comunicării deciziei.
(8) Garanțiile constituite sunt valabile atât timp cât nu sunt executate de autoritatea fiscală teritorială la care este înregistrat destinatarul certificat ca plătitor de impozite și taxe.
(9) În situația în care se constată că destinatarul certificat înregistrează întârzieri de la plata accizelor peste termenul prevăzut la art. 433 din Codul fiscal, autoritatea fiscală teritorială dispune executarea garanției și comunică acest fapt autorității vamale teritoriale, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data executării garanției.
(10) În cazul garanțiilor prevăzute la art. 348 alin. (1) din Codul fiscal, autoritatea fiscală teritorială dispune instituției de credit/societății de asigurare emitente a scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție ori unității de Trezorerie a Statului, după caz, virarea sumei de bani în conturile de venituri bugetare corespunzătoare, în situația prevăzută la alin. (9).
(11) Pentru diferențele rezultate din actualizarea sau executarea garanției constituite, destinatarii certificați sunt obligați ca, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data actualizării sau executării garanției, după caz, să transmită autorității fiscale teritoriale documentul prin care se face dovada constituirii/reîntregirii garanției conform art. 348 alin. (1) din Codul fiscal. În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestui document, autoritatea fiscală teritorială transmite autorității vamale teritoriale o copie a documentului.
(12) Valoarea accizelor care constituie baza de calcul pentru stabilirea/actualizarea garanției se determină prin aplicarea nivelurilor accizelor în vigoare la momentul constituirii garanției, prevăzute în anexa nr. 1 la titlul VIII - Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, actualizate potrivit art. 342 din Codul fiscal.
(13) În cazul destinatarului certificat, autoritatea vamală teritorială competentă pentru înregistrare aprobă reducerea garanției, la cerere, după cum urmează:
a) cu 50%, în situația în care în ultimii 2 ani consecutivi de activitate pentru care a fost înregistrat nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul de stat de natura accizelor, pentru care s-a dispus executarea garanției și a fost începută procedura de executare silită;
b) cu 75%, în situația în care în ultimii 3 ani consecutivi de activitate pentru care a fost înregistrat nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul de stat de natura accizelor, pentru care s-a dispus executarea garanției și a fost începută procedura de executare silită.
(14) Nivelul de reducere a garanției stabilit potrivit prevederilor alin. (13) rămâne în vigoare până la o decizie ulterioară a autorității vamale teritoriale competente pentru înregistrare, chiar dacă în acest interval de timp a intervenit actualizarea garanției.
(15) Garanția poate fi deblocată, total sau parțial, la solicitarea destinatarului certificat, cu viza autorității fiscale teritoriale, numai după verificarea asupra conformării cu prevederile legale ale titlului VIII din Codul fiscal.
(16) În sensul alin. (13), prin 2 ani, respectiv 3 ani consecutivi de activitate se înțelege ultimele 24 de luni, respectiv 36 de luni consecutive de activitate, după caz, anterioare momentului depunerii cererii de reducere a garanției.
(17) În sensul art. 415 alin. (6) din Codul fiscal, antrepozitarul autorizat sau expeditorul înregistrat trebuie să depună o notificare la autoritatea vamală teritorială competentă pentru înregistrare prin care informează cu privire la intenția de a acționa drept expeditor certificat.
(18) În sensul art. 415 alin. (7) din Codul fiscal, antrepozitarul autorizat sau destinatarul înregistrat trebuie să depună o notificare la autoritatea vamală teritorială competentă pentru înregistrare prin care informează cu privire la intenția de a acționa drept destinatar certificat.
(19) În baza notificărilor prevăzute la alin. (17) și (18), autoritatea vamală teritorială competentă pentru înregistrare atribuie codul de acciză de expeditor certificat sau destinatar certificat, după caz.
(20) Notificarea prevăzută la alin. (17) și (18) se întocmește potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 37^3, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
(21) În aplicarea art. 415 alin. (6) din Codul fiscal, dacă locul de expediere nu diferă de locurile înscrie în autorizația de antrepozit fiscal, pot fi expediate doar produsele accizabile pe care operatorul economic le are înscrise în autorizație.
(22) În aplicarea art. 415 alin. (7) din Codul fiscal, dacă locul de recepție nu diferă de locurile înscrie în autorizația de antrepozit fiscal/destinatar înregistrat, pot fi recepționate doar produsele accizabile pe care operatorul economic le are înscrise în autorizație.
(23) Antrepozitarul autorizat sau destinatarul înregistrat care acționează drept destinatar certificat are obligația să garanteze plata accizelor conform alin. (2). Prevederile alin (3)-(16) se aplică în mod corespunzător.
04.05.2017 – 06.03.2023formă consolidată
(1) În aplicarea art. 415 alin. (1) din Codul fiscal, în situația în care un operator economic din România urmează să primească produse accizabile eliberate pentru consum în alt stat membru, exigibilitatea accizelor ia naștere în momentul în care acesta recepționează produsele.
(2) Operatorul economic din România prevăzut la alin. (1) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:a) înainte de expedierea produselor accizabile de către furnizorul din alt stat membru, să depună o declarație cu privire la acest fapt la autoritatea vamală teritorială și să garanteze plata accizelor aferente produselor accizabile pe care urmează să le primească;b) să plătească accizele în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepționat produsele;c) să înștiințeze autoritatea vamală teritorială în raza căreia au fost primite produsele accizabile și să păstreze produsele în locul de recepție cel puțin 24 de ore pentru a permite acestei autorități să se asigure că produsele au fost efectiv primite și că accizele exigibile pentru acestea au fost plătite. După expirarea termenului de 24 de ore, operatorul economic poate proceda la recepția produselor accizabile primite.06.01.2016 – 04.05.2017text inițial
(1) În aplicarea art. 415 alin. (1) din Codul fiscal, în situația în care un operator economic din România urmează să primească produse accizabile eliberate pentru consum în alt stat membru, exigibilitatea accizelor ia naștere în momentul în care acesta recepționează produsele.
(2) Operatorul economic din România prevăzut la alin. (1) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
a) înainte de expedierea produselor accizabile de către furnizorul din alt stat membru, să depună o declarație cu privire la acest fapt la autoritatea vamală teritorială și să garanteze plata accizelor aferente produselor accizabile pe care urmează să le primească;
b) să plătească accizele în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepționat produsele;
c) să înștiințeze autoritatea vamală teritorială în raza căreia au fost primite produsele accizabile și să păstreze produsele în locul de recepție cel puțin 24 de ore pentru a permite acestei autorități să se asigure că produsele au fost efectiv primite și că accizele exigibile pentru acestea au fost plătite. După expirarea termenului de 24 de ore, operatorul economic poate proceda la recepția produselor accizabile primite.
Ai o întrebare despre pct. 137 (titlul viii) din Codului fiscal?
Agent Juridic îți explică articolul pe situația ta, cu trimitere exactă la textul în vigoare și la modificările lui.
Întreabă Agent Juridic gratuit