Art. 7 OUG 100/2005

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 7 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 15.02.2013 – prezentmodificat prin Legea 76/2012

   (1) Încuviințarea măsurilor de conservare a probelor va fi făcută de instanța judecătorească competentă, sub condiția constituirii de către reclamant a unei garanții adecvate, stabilită de instanță și destinată să acopere un eventual prejudiciu suferit de pârât, în cazurile prevăzute la alin. (3).

   (2) Dacă reclamantul nu a formulat o acțiune în justiție, în scopul de a obține o decizie pe fondul cauzei, pârâtul poate cere instanței judecătorești competente, într-un termen care să nu depășească 20 de zile lucrătoare sau 31 de zile calendaristice, dacă acesta din urmă este mai lung, anularea măsurilor de conservare a probelor, inclusiv daunele-interese suferite de pârât cu ocazia măsurilor ordonate.

   (3) În cazul în care măsurile de conservare a probelor sunt anulate ori încetează să mai fie aplicabile din orice motive de acțiune sau omisiune a reclamantului ori în cazul în care ulterior încuviințării măsurii de către instanța judecătorească s-a constatat că nu a avut loc o încălcare sau o amenințare cu încălcarea unui drept de proprietate industrială protejat, instanța judecătorească este competentă să ordone reclamantului, la cererea pârâtului, să acorde acestuia din urmă o despăgubire corespunzătoare prejudiciului cauzat ca urmare a măsurilor ordonate.

   (4) În cursul desfășurării judecății procesului instanța de judecată poate să dispună măsuri privind protecția identității martorilor, în condițiile legii.Abrogat.

2. 14.07.2005 – 15.02.2013text inițial

   (1) Încuviințarea măsurilor de conservare a probelor va fi făcută de instanța judecătorească competentă, sub condiția constituirii de către reclamant a unei garanții adecvate, stabilită de instanță și destinată să acopere un eventual prejudiciu suferit de pârât, în cazurile prevăzute la alin. (3).

   (2) Dacă reclamantul nu a formulat o acțiune în justiție, în scopul de a obține o decizie pe fondul cauzei, pârâtul poate cere instanței judecătorești competente, într-un termen care să nu depășească 20 de zile lucrătoare sau 31 de zile calendaristice, dacă acesta din urmă este mai lung, anularea măsurilor de conservare a probelor, inclusiv daunele-interese suferite de pârât cu ocazia măsurilor ordonate.

   (3) În cazul în care măsurile de conservare a probelor sunt anulate ori încetează să mai fie aplicabile din orice motive de acțiune sau omisiune a reclamantului ori în cazul în care ulterior încuviințării măsurii de către instanța judecătorească s-a constatat că nu a avut loc o încălcare sau o amenințare cu încălcarea unui drept de proprietate industrială protejat, instanța judecătorească este competentă să ordone reclamantului, la cererea pârâtului, să acorde acestuia din urmă o despăgubire corespunzătoare prejudiciului cauzat ca urmare a măsurilor ordonate.

   (4) În cursul desfășurării judecății procesului instanța de judecată poate să dispună măsuri privind protecția identității martorilor, în condițiile legii.