Art. 16^5 OUG 34/2014 — Protecție suplimentară în ceea ce privește interfețele online

Fără a aduce atingere prevederilor Legii nr. 363/2007, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 119 din 4 mai 2016, atunci când încheie contracte de servicii financiare la distanță, profesioniștii nu proiectează, nu organizează și nu exploatează interfețele lor online, astfel cum sunt definite la art. 3 lit. (m) din Regulamentul (UE) 2022/2.065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru servicii digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), într-un mod care induce în eroare sau manipulează consumatorii care sunt destinatari ai serviciului lor sau într-un mod care denaturează semnificativ sau afectează semnificativ în alt mod capacitatea acestora de a lua decizii libere și în cunoștință de cauză și nu utilizează următoarele practici:

a) evidențierea anumitor opțiuni atunci când se solicită o decizie din partea consumatorilor care sunt destinatari ai serviciului lor;

b) solicitarea repetată către consumatorii care sunt destinatari ai serviciului să facă o alegere, în cazul în care alegerea respectivă a fost deja făcută, în special prin prezentarea unor ferestre pop-up, care interferează cu experiența utilizatorului;

c) îngreunarea procedurii de încetare a unui serviciu comparativ cu procedura de abonare la acesta.