Art. 193 Regulamentul (UE) 2017/1001 - Marca Uniunii Europene (EUTM) — Denumirea produselor și serviciilor și examinarea motivelor absolute de refuz

(1)   Înregistrările internaționale care desemnează Uniunea fac obiectul unei examinări din punctul de vedere al conformității lor cu articolul 33 alineatele (2), (3) și (4) și al motivelor absolute de refuz, în același mod ca cererile de înregistrare a mărcilor UE.

(2)   În cazul în care o înregistrare internațională care desemnează Uniunea este considerată ca nefiind eligibilă pentru protecție în temeiul articolului 33 alineatul (4) sau al articolului 42 alineatul (1) din prezentul regulament pentru toate sau o parte din produsele și serviciile pentru care a fost înregistrată de biroul internațional, Oficiul transmite acestuia o notificare de refuz provizoriu ex officio în conformitate cu articolul 5 alineatele (1) și (2) din Protocolul de la Madrid.

(3)   În cazul în care titularul unei înregistrări internaționale trebuie să fie reprezentat în fața Oficiului în conformitate cu articolul 119 alineatul (2), notificarea menționată la alineatul (2) de la prezentul articol conține invitația la desemnarea unui reprezentant în înțelesul articolului 120 alineatul (1).

(4)   Notificarea refuzului provizoriu indică motivele pe care se întemeiază acest refuz și stabilește un termen în care titularul înregistrării internaționale își poate prezenta observațiile și, dacă este cazul, își desemnează un reprezentant. Acest termen începe să curgă de la data la care Oficiul emite refuzul provizoriu.

(5)   Dacă Oficiul consideră că o anumită cerere internațională care desemnează Uniunea nu conține mențiunea unei a doua limbi în temeiul articolului 206 din prezentul regulament, Oficiul transmite biroului internațional o notificare de refuz provizoriu ex officio, în conformitate cu articolul 5 alineatele (1) și (2) din Protocolul de la Madrid.

(6)   În cazul în care titularul unei înregistrării internaționale nu reușește să elimine motivele refuzului protecției în termenul dat sau, dacă este cazul, să desemneze un reprezentant sau să indice o a doua limbă, Oficiul respinge acordarea protecției în întregime sau pentru o parte din produsele și serviciile pentru care înregistrarea internațională este înregistrată. Refuzul protecției echivalează cu refuzul unei cereri de marcă UE. Decizia poate face obiectul unei căi de atac în conformitate cu articolele 66-72.

(7)   În cazul în care, de când începe să curgă perioada de opoziție menționată la articolul 196 alineatul (2), nu a emis o notificare de refuz provizoriu ex officio în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol, Oficiul transmite biroului internațional o declarație de acordare a protecției precizând că examinarea privind motivele absolute de refuz, în temeiul articolului 42, este încheiată, dar că înregistrarea internațională poate încă face obiectul unor opoziții sau observații din partea terților. Respectiva declarație provizorie nu aduce atingere dreptului Oficiului de a redeschide examinarea motivelor absolute din proprie inițiativă în orice moment înainte de notificarea finală cu privire la acordarea protecției.

(8)   Comisia adoptă acte de punere în aplicare care precizează în detaliu conținutul notificării de refuz provizoriu ex officio al protecției care urmează să fie trimisă către biroul internațional, și al comunicărilor finale care urmează să fie trimise biroului internațional cu privire la acordarea finală sau refuzul final al protecției. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 207 alineatul (2).