Art. 60 Regulamentul (UE) 2017/1001 - Marca Uniunii Europene (EUTM) — Cauze de nulitate relativă

(1)   Marca UE este declarată nulă, ca urmare a unei cereri depuse la Oficiu sau a unei cereri reconvenționale în cadrul unei proceduri de constatare a încălcării drepturilor:

(a)

atunci când există o marcă anterioară menționată la articolul 8 alineatul (2) și când se îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (1) sau (5) din respectivul articol;

(b)

atunci când există o marcă menționată la articolul 8 alineatul (3) și când se îndeplinesc condițiile menționate la respectivul alineat;

(c)

atunci când există un drept anterior menționat la articolul 8 alineatul (4) și când se îndeplinesc condițiile menționate la respectivul alineat;

(d)

atunci când există o denumire de origine anterioară sau o indicație geografică anterioară menționată la articolul 8 alineatul (6), iar condițiile menționate la alineatul respectiv sunt îndeplinite.

Toate condițiile menționate la primul paragraf sunt îndeplinite la data de depunere sau la data de prioritate a mărcii UE.

(2)   Marca UE este, de asemenea, declarată nulă pe baza unei cereri prezentate Oficiului sau a unei cereri reconvenționale în cadrul unei proceduri de constatare a încălcării drepturilor, în cazul în care utilizarea ei poate fi interzisă în temeiul unui alt drept anterior în conformitate cu legislația Uniunii sau cu dreptul intern care îi reglementează protecția, în special:

(a)

al unui drept la nume;

(b)

al unui drept la imagine;

(c)

al unui drept de autor;

(d)

al unui drept de proprietate industrială.

(3)   Marca UE nu poate fi declarată nulă atunci când titularul unui drept menționat la alineatul (1) sau (2) își dă în mod expres consimțământul pentru înregistrarea acestei mărci înaintea depunerii cererii de declarare a nulității sau a cererii reconvenționale.

(4)   Titularul unuia dintre drepturile menționate la alineatul (1) sau (2), care a solicitat în prealabil declararea nulității mărcii UE sau a introdus o cerere reconvențională în cadrul unei proceduri de constatare a încălcării drepturilor, nu poate să depună o nouă cerere de declarare a nulității sau să introducă o cerere reconvențională întemeiată pe un drept, altul decât cele pe care ar fi putut să le invoce în sprijinul primei cereri.

(5)   Se aplică articolul 59 alineatul (3).