Art. 39 Regulamentul (UE) 2017/1939 - Parchetul European (EPPO) — Execuția bugetară

(1)   Atunci când acțiunea penală a devenit imposibilă, în temeiul dreptului statului membru al procurorului european delegat care instrumentează cazul, camera permanentă decide, pe baza unui raport înaintat de procurorul european delegat care instrumentează cazul în conformitate cu articolul 35 alineatul (1), închiderea cazului împotriva unei persoane, din motivele următoare:

(a)

decesul persoanei suspectate sau acuzate sau lichidarea unei persoane juridice suspectate sau acuzate;

(b)

alienarea mintală a persoanei suspectate sau acuzate;

(c)

amnistia acordată persoanei suspectate sau acuzate;

(d)

imunitatea acordată persoanei suspectate sau acuzate, cu excepția situației în care a fost ridicată;

(e)

expirarea termenului național de prescripție pentru începerea acțiunii penale;

(f)

cazul persoanei suspectare sau acuzate a fost deja finalizat în legătură cu aceleași fapte;

(g)

lipsa probelor relevante.

(2)   O decizie în conformitate cu alineatul (1) nu împiedică alte investigații pe baza unor fapte noi care nu erau cunoscute de EPPO la momentul luării deciziei și care au fost aduse la cunoștința acestuia după decizie. Decizia de a redeschide investigațiile pe baza unor asemenea noi fapte este luată de camera permanentă competentă.

(3)   Atunci când EPPO este competent în conformitate cu articolul 22 alineatul (3), acesta închide un caz numai după consultarea autorităților naționale din statul membru menționat la articolul 25 alineatul (6). Dacă este cazul, camera permanentă trimite cazul către autoritățile naționale competente în conformitate cu articolul 34 alineatele (6), (7) și (8).

Același principiu se aplică în situația în care EPPO își exercită o competență în ceea ce privește infracțiunile menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a) și (b) din Directiva (UE) 2017/1371, iar prejudiciul cauzat sau care este probabil să fie cauzat intereselor financiare ale Uniunii nu depășește prejudiciul cauzat sau care este probabil să fie cauzat unei alte victime.

(4)   Atunci când un caz a fost închis, EPPO notifică oficial acest lucru autorităților naționale competente și informează instituțiile, organele, oficiile și agențiile relevante ale Uniunii, precum și persoanele suspectate sau acuzate și victimele infracțiunii, după caz, în temeiul dreptului național, cu privire la închiderea cazului. Cazurile respinse pot fi, de asemenea, trimise către OLAF sau către autoritățile naționale administrative sau judiciare competente în vederea recuperării sau a altor activități de urmărire administrativă.

Norme privind procedurile simplificate