Art. 20 Regulamentul (UE) 2019/1111 - Materie Matrimonială și Răspundere Pă… — Litispendență și acțiuni conexe

(1)   În cazul în care se introduc cereri de divorț, de separare de drept sau de anulare a căsătoriei între aceleași părți la instanțe din state membre diferite, instanța sesizată în al doilea rând suspendă din oficiu procedura până când se stabilește competența primei instanțe sesizate.

(2)   Cu excepția cazului în care competența uneia dintre instanțe se întemeiază exclusiv pe articolul 15, în cazul în care se inițiază o procedură referitoare la răspunderea părintească privind același copil și având același obiect în fața unor instanțe din state membre diferite, instanța sesizată în al doilea rând suspendă din oficiu procedura până când se stabilește competența primei instanțe sesizate.

(3)   În cazul în care se stabilește competența primei instanțe sesizate, instanța sesizată în al doilea rând își declină competența în favoarea primei instanțe sesizate.

În acest caz, partea care a inițiat procedura la instanța sesizată în al doilea rând poate iniția respectiva procedură în fața primei instanțe sesizate.

(4)   Atunci când este sesizată o instanță dintr-un stat membru căreia o acceptare a competenței, după cum se menționează la articolul 10, îi conferă competență exclusivă, orice instanță dintr-un alt stat membru suspendă procedura până când instanța sesizată pe baza acordului sau a acceptării declară că nu este competentă în temeiul acordului sau al acceptării.

(5)   În cazul și în măsura în care instanța și-a stabilit competența exclusivă în conformitate cu acceptarea competenței, după cum se menționează la articolul 10, orice instanță dintr-un alt stat membru își declină competența în favoarea instanței respective.