Art. 19 Regulamentul (UE) 2021/1060 - Dispoziții Comune Fonduri Europene (CPR) — Măsuri de corelare a eficacității fondurilor cu buna guvernanță economică

(1)   Comisia poate solicita unui stat membru să revizuiască și să propună modificări ale programelor relevante, dacă acest lucru este necesar pentru a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor pertinente ale Consiliului.

O astfel de solicitare poate fi adresată pentru:

(a)

a sprijini punerea în aplicare a unei recomandări pertinente specifice unei țări, adoptată în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, și a unei recomandări pertinente a Consiliului, adoptată în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, adresate statului membru în cauză;

(b)

a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor pertinente ale Consiliului, adresate statului membru în cauză și adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) sau cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului [(41)](#ntr41-L_2021231RO.01015901-E0041), cu condiția ca aceste modificări să fie considerate necesare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice.

(2)   Comisia își motivează solicitarea adresată unui stat membru în conformitate cu alineatul (1), făcând trimitere la necesitatea de a sprijini punerea în aplicare a recomandărilor pertinente, și indică programele sau prioritățile pe care Comisia le consideră vizate, precum și natura modificărilor preconizate. Astfel de solicitări nu sunt adresate înainte de 2023 sau după 2026 și nu vizează aceleași programe în doi ani consecutivi.

(3)   Statul membru transmite răspunsul său la solicitarea menționată la alineatul (1) în termen de două luni de la primirea acesteia, prezentând modificările pe care le consideră necesare în programele relevante și motivele acestor modificări, identificând programele vizate și subliniind natura modificărilor propuse, precum și efectele lor preconizate asupra punerii în aplicare a recomandărilor și asupra execuției fondurilor. Dacă este cazul, Comisia formulează observații în termen de o lună de la primirea răspunsului.

(4)   Statul membru prezintă propunerea de modificare a programelor relevante în termen de două luni de la transmiterea răspunsului menționat la alineatul (3).

(5)   În cazul în care Comisia nu a prezentat observații sau este satisfăcută că toate observațiile sale au fost luate în considerare în mod corespunzător, aceasta adoptă o decizie de aprobare a modificărilor aduse programelor relevante în termen de patru luni de la prezentarea acesteia de către statul membru.

(6)   Dacă statul membru nu întreprinde acțiuni eficace ca răspuns la o solicitare adresată în conformitate cu alineatul (1), în termenele prevăzute la alineatele (3) și (4), Comisia poate prezenta Consiliului, în termen de trei luni de la formularea observațiilor prevăzute la alineatul (3) sau de la prezentarea propunerii statului membru prevăzută la alineatul (4), o propunere de suspendare parțială sau integrală a plăților pentru programele sau prioritățile în cauză. În propunerea sa, Comisia prezintă motivele pe care se bazează concluzia sa conform căreia statul membru nu a întreprins acțiuni eficace. La elaborarea propunerii sale, Comisia ține seama de toate informațiile relevante și acordă atenția cuvenită oricăror elemente care reies din dialogul structurat prevăzut la alineatul (14), precum și oricăror opinii exprimate în cadrul dialogului în cauză.

Consiliul decide asupra propunerii respective prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare se aplică doar pentru cererile de plată formulate după data adoptării actului respectiv.

(7)   Comisia prezintă Consiliului o propunere de suspendare integrală sau parțială a angajamentelor sau a plăților pentru unul sau mai multe programe ale unui stat membru în cazul în care Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (8) sau alineatul (11) din TFUE, că un stat membru nu a întreprins acțiuni eficace pentru corectarea deficitului său excesiv, cu excepția cazului în care constată existența unei recesiuni economice grave în zona euro sau în întreaga Uniune, în înțelesul articolului 3 alineatul (5) și al articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului [(42)](#ntr42-L_2021231RO.01015901-E0042).

(8)   Comisia poate prezenta Consiliului o propunere de suspendare integrală sau parțială a angajamentelor sau a plăților pentru unul sau mai multe programe ale unui stat membru în următoarele cazuri:

(a)

atunci când Consiliul adoptă două recomandări succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, pe motiv că un stat membru a transmis un plan de acțiuni corective nesatisfăcător;

(b)

atunci când Consiliul adoptă două decizii succesive în cadrul aceleiași proceduri de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, prin care constată un caz de nerespectare de către un stat membru pe motiv că acesta nu a întreprins acțiunile corective recomandate;

(c)

atunci când Comisia concluzionează că un stat membru nu a luat măsurile menționate în Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului [(43)](#ntr43-L_2021231RO.01015901-E0043) și decide, în consecință, să nu autorizeze plata asistenței financiare acordate statului membru respectiv;

(d)

atunci când Consiliul decide că un stat membru nu respectă programul de ajustare macroeconomică menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului [(44)](#ntr44-L_2021231RO.01015901-E0044) sau măsurile solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

(9)   Se acordă prioritate suspendării angajamentelor. Plățile se suspendă numai în cazul în care se urmărește adoptarea unor măsuri imediate și în caz de neconformitate semnificativă. Suspendarea plăților se aplică cererilor de plată depuse pentru programele în cauză după data deciziei de suspendare.

(10)   O propunere de decizie a Comisiei privind suspendarea angajamentelor se consideră adoptată de Consiliu cu excepția cazului în care Consiliul decide, printr-un act de punere în aplicare, să respingă propunerea în cauză cu majoritate calificată în termen de o lună de la prezentarea ei de către Comisie.

Suspendarea angajamentelor se aplică angajamentelor din fonduri pentru statul membru în cauză, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor adoptării deciziei de suspendare.

Pe baza unei propuneri a Comisiei menționate la alineatele (7) și (8), Consiliul adoptă, printr-un act de punere în aplicare, o decizie de suspendare a plăților.

(11)   Sfera de aplicare și nivelul suspendării care se aplică angajamentelor sau plății trebuie să fie proporționale, să respecte egalitatea de tratament între statele membre și să țină cont de circumstanțele economice și sociale în care se află statul membru în cauză, în special de nivelul șomajului și de nivelul sărăciei și al excluziunii sociale din statul membru în cauză comparativ cu media la nivelul Uniunii, precum și de impactul suspendării asupra economiei statului membru în cauză. Impactul suspendării asupra programelor de importanță critică pentru corectarea condițiilor economice sau sociale nefavorabile este un factor specific care se ia în seamă.

(12)   Suspendarea care se aplică angajamentelor face obiectul unui plafon maxim de 25 % din angajamentele pentru fonduri aferente următorului an calendaristic sau de 0,25 % din PIB-ul nominal, reținându-se valoarea cea mai mică, în oricare dintre următoarele cazuri:

(a)

la primul caz de nerespectare a unei proceduri de deficit excesiv, astfel cum se menționează la alineatul (7);

(b)

la primul caz de nerespectare a unui plan de acțiuni corective din cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv, astfel cum se menționează la alineatul (8) litera (a);

(c)

în caz de nerespectare a acțiunii corective recomandate în cadrul unei proceduri de dezechilibru excesiv, astfel cum se menționează la alineatul (8) litera (b);

(d)

la primul caz de nerespectare, astfel cum se menționează la alineatul (8) literele (c) și (d).

În caz de nerespectare repetată, suspendarea angajamentelor poate să depășească procentele maxime stabilite la primul paragraf.

(13)   Consiliul ridică suspendarea angajamentelor la propunerea Comisiei, în următoarele cazuri:

(a)

atunci când procedura de deficit excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 sau atunci când Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 126 alineatul (12) din TFUE, să abroge decizia privind existența unui deficit excesiv;

(b)

atunci când Consiliul a aprobat planul de acțiuni corective prezentat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sau atunci când procedura de dezechilibru excesiv este suspendată în conformitate cu articolul 10 alineatul (5) din regulamentul respectiv sau atunci când Consiliul a închis procedura de dezechilibru excesiv în conformitate cu articolul 11 din regulamentul respectiv;

(c)

atunci când Comisia a concluzionat că statul membru în cauză a luat măsuri adecvate, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 332/2002;

(d)

atunci când Comisia a concluzionat că statul membru în cauză a luat măsuri adecvate pentru implementarea programului de ajustare macroeconomică menționat la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 sau a măsurilor solicitate printr-o decizie a Consiliului adoptată în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din TFUE.

După ce Consiliul a ridicat suspendarea angajamentelor, Comisia reînscrie în buget angajamentele suspendate în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093.

Angajamentele suspendate nu pot fi reînscrise în buget ulterior anului 2027.

Termenul pentru dezangajarea cuantumului reînscris în buget în conformitate cu articolul 105 începe să curgă din anul în care angajamentul suspendat a fost reînscris în buget.

Consiliul adoptă, pe baza unei propuneri a Comisiei, o decizie privind ridicarea suspendării plăților atunci când sunt îndeplinite condițiile aplicabile prevăzute la primul paragraf. O propunere din partea Comisiei în vederea unei decizii de ridicare a suspendării angajamentelor se consideră ca fiind adoptată de către Consiliu, cu excepția cazului în care Consiliul decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare, să respingă cu o majoritate calificată propunerea respectivă în termen de o lună de la prezentarea propunerii de către Comisie.

(14)   Comisia informează Parlamentul European cu privire la punerea în aplicare a prezentului articol. În special, atunci când una dintre condițiile prevăzute la alineatul (6), (7) sau (8) este îndeplinită în privința unui stat membru, Comisia informează imediat Parlamentul European și furnizează detalii referitoare la fondurile și programele care ar putea face obiectul unei suspendări.

Parlamentul European poate invita Comisia la un dialog structurat privind aplicarea prezentului articol, ținând seama de informațiile transmise în conformitate cu primul paragraf.

Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului propunerea de suspendare sau propunerea de ridicare a respectivei suspendări fără întârziere după adoptarea acesteia. Parlamentul European poate invita Comisia să explice motivele care stau la baza propunerii sale.

(15)   Până la 31 decembrie 2025, Comisia evaluează aplicarea prezentului articol. În acest sens, Comisia elaborează un raport pe care îl transmite Parlamentului European și Consiliului, însoțit, dacă este necesar, de o propunere legislativă.

(16)   Dacă intervin modificări majore ale situației sociale și economice din Uniune, Comisia poate prezenta o propunere de reexaminare a aplicării prezentului articol sau Parlamentul European ori Consiliul, acționând în conformitate cu articolul 225 sau, respectiv, cu articolul 241 din TFUE, poate cere Comisiei să prezinte o astfel de propunere.

(17)   Prezentul articol nu se aplică programelor FSE+, FAMI, FSI, IMFV sau Interreg.