Art. 180 Codul muncii

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 180 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 18.05.2011 – prezentrepublicare

   (1) Comitetul de securitate și sănătate în munca se organizeaza la angajatorii persoane juridice la care sunt incadrati cel puțin 50 de salariati.Angajatorul are obligația să organizeze instruirea angajaților săi în domeniul securității și sănătății în muncă.

   (2) În cazul în care condițiile de muncă sunt grele, vatamatoare sau periculoase, inspectorul de muncă poate cere înființarea acestor comitete și pentru angajatorii la care sunt incadrati mai puțin de 50 de salariati.Instruirea se realizează periodic, prin modalități specifice stabilite de comun acord de către angajator împreună cu comitetul de securitate și sănătate în muncă și cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților.

   (3) În cazul în care activitatea se desfășoară în unități dispersate teritorial, se pot înființa mai multe comitete de securitate și sănătate în munca. Numărul acestora se stabileste prin contractul colectiv de muncă aplicabil.

   (4) Comitetul de securitate și sănătate în munca coordonează masurile de securitate și sănătate în munca și în cazul activităților care se desfășoară temporar, cu o duratăInstruirea prevăzută la alin. (2) se realizează obligatoriu în cazul noilor angajați, al celor care își schimbă locul de muncă sau felul muncii și al celor care își reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 3 luni.

   (5) În situația în care nu se impune constituirea comitetului de securitate și sănătate în munca, atribuțiile specifice ale acestuia vor fi indeplinite de responsabilul cu protectia muncii numit de angajator.6 luni. În toate aceste cazuri instruirea se efectuează înainte de începerea efectivă a activității.

   (4) Instruirea este obligatorie și în situația în care intervin modificări ale legislației în domeniu.

2. 24.01.2003 – 18.05.2011text inițial

   (1) Comitetul de securitate și sănătate în munca se organizeaza la angajatorii persoane juridice la care sunt incadrati cel puțin 50 de salariati.

   (2) În cazul în care condițiile de muncă sunt grele, vatamatoare sau periculoase, inspectorul de muncă poate cere înființarea acestor comitete și pentru angajatorii la care sunt incadrati mai puțin de 50 de salariati.

   (3) În cazul în care activitatea se desfășoară în unități dispersate teritorial, se pot înființa mai multe comitete de securitate și sănătate în munca. Numărul acestora se stabileste prin contractul colectiv de muncă aplicabil.

   (4) Comitetul de securitate și sănătate în munca coordonează masurile de securitate și sănătate în munca și în cazul activităților care se desfășoară temporar, cu o durată mai mare de 3 luni.

   (5) În situația în care nu se impune constituirea comitetului de securitate și sănătate în munca, atribuțiile specifice ale acestuia vor fi indeplinite de responsabilul cu protectia muncii numit de angajator.