Capitolul III Exercitarea dreptului la liberă circulație în străinătate · Secțiunea 1 Condițiile exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate de către cetățenii români

Art. 30 Legea 248/2005

Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate · Dreptul Familiei

În vigoare din 31.12.2024Formă consolidată la 15.03.2025 12 versiuni

(1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv.

(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate sau cărți electronice de identitate, care urmează să se deplaseze în străinătate, poate călători neînsoțit de o persoană fizică majoră, dacă prezintă organelor poliției de frontieră o declarație dată în condițiile alin. (7) de către ambii părinți sau, după caz, de către părintele căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, părintele care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, părintele supraviețuitor sau de către reprezentantul său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate neînsoțit.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:

a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.

(4) Declarația prevăzută la alin. (1) lit. d) trebuie să cuprindă și mențiunea dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație și datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredințat minorul, precum și, după caz, datele de identitate ale persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă însoțitorul este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

(5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.

(6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasării.

(6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.

(7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) și alin. (1^1) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea duplicat însoțește pașaportul minorului.

(7^1) Revocarea sau retractarea declarațiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) și alin. (1^1) produce efecte în fața organelor poliției de frontieră numai dacă declarațiile de revocare sau retractare au fost date cu respectarea condițiilor de formă stabilite la alin. (7).

(8) Cetățenii români minori pot ieși din România către state care aplică în totalitate acquis-ul Schengen, denumite în continuare state Schengen, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul articol.

(9) În vederea constatării îndeplinirii de către cetățenii români minori a condițiilor de ieșire din România către state Schengen, organele poliției de frontieră pot efectua verificări nesistematice la frontiera internă.

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 30 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

  1. 31.12.2024 – prezentmodificat prin OUG 156/2024

    (1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

    a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

    b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

    c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

    d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv.

    (1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate sau cărți electronice de identitate, care urmează să se deplaseze în străinătate, poate călători neînsoțit de o persoană fizică majoră, dacă prezintă organelor poliției de frontieră o declarație dată în condițiile alin. (7) de către ambii părinți sau, după caz, de către părintele căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, părintele care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, părintele supraviețuitor sau de către reprezentantul său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate neînsoțit.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:

    a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.

    (4) Declarația prevăzută la alin. (1) lit. d) trebuie să cuprindă și mențiunea dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație și datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredințat minorul, precum și, după caz, datele de identitate ale persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă însoțitorul este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.

    (6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasării.

    (6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.

    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) și alin. (1^1) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea duplicat însoțește pașaportul minorului.

    (7^1) Revocarea sau retractarea declarațiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) și alin. (1^1) produce efecte în fața organelor poliției de frontieră numai dacă declarațiile de revocare sau retractare au fost date cu respectarea condițiilor de formă stabilite la alin. (7).

    (8) Cetățenii români minori pot ieși din România către state care aplică în totalitate acquis-ul Schengen, denumite în continuare state Schengen, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul articol.

    (9) În vederea constatării îndeplinirii de către cetățenii români minori a condițiilor de ieșire din România către state Schengen, organele poliției de frontieră pot efectua verificări nesistematice la frontiera internă.

  2. 03.07.2024 – 31.12.2024modificat prin Legea 174/2024

    (1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

    a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

    b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

    c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

    d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv.

    (1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate sau cărți electronice de identitate, care urmează să se deplaseze în străinătate, poate călători neînsoțit de o persoană fizică majoră, dacă prezintă organelor poliției de frontieră o declarație dată în condițiile alin. (7) de către ambii părinți sau, după caz, de către părintele căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, părintele care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, părintele supraviețuitor sau de către reprezentantul său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate neînsoțit.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:

    a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.

    (4) Declarația prevăzută la alin. (1) lit. d) trebuie să cuprindă și mențiunea dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație și datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredințat minorul, precum și, după caz, datele de identitate ale persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă însoțitorul este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.

    (6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasării.

    (6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.

    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) și alin. (1^1) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea duplicat însoțește pașaportul minorului.

    (7^1) Revocarea sau retractarea declarațiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) și alin. (1^1) produce efecte în fața organelor poliției de frontieră numai dacă declarațiile de revocare sau retractare au fost date cu respectarea condițiilor de formă stabilite la alin. (7).

    (8) Cetățenii români minori pot ieși din România către state care aplică în totalitate acquis-ul Schengen, denumite în continuare state Schengen, pe cale aeriană sau maritimă, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul articol.

    (9) În vederea constatării îndeplinirii de către cetățenii români minori a condițiilor de ieșire din România către state Schengen, pe cale aeriană sau maritimă, organele poliției de frontieră pot efectua verificări nesistematice în porturi, aeroporturi, aerodromuri și heliporturi.

  3. 22.03.2024 – 03.07.2024modificat prin OUG 25/2024

    (1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

    a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

    b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

    c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

    d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv.

    (1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate sau cărți electronice de identitate, care urmează să se deplaseze în străinătate, poate călători neînsoțit de o persoană fizică majoră, dacă prezintă organelor poliției de frontieră o declarație dată în condițiile alin. (7) de către ambii părinți sau, după caz, de către părintele căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, părintele care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, părintele supraviețuitor sau de către reprezentantul său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate neînsoțit.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:

    a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.

    (4) Declarația prevăzută la alin. (1) lit. d) trebuie să cuprindă și mențiunea dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație și datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredințat minorul, precum și, după caz, datele de identitate ale persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă însoțitorul este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.

    (6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasării.

    (6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.

    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) și alin. (1^1) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea duplicat însoțește pașaportul minorului.

    (8) Cetățenii români minori pot ieși din România către state care aplică în totalitate acquis-ul Schengen, denumite în continuare state Schengen, pe cale aeriană sau maritimă, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul articol.

    (9) În vederea constatării îndeplinirii de către cetățenii români minori a condițiilor de ieșire din România către state Schengen, pe cale aeriană sau maritimă, organele poliției de frontieră pot efectua verificări nesistematice în porturi, aeroporturi, aerodromuri și heliporturi.

  4. 20.08.2023 – 22.03.2024modificat prin Legea 247/2023

    (1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

    a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

    b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

    c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

    d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv.

    (1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate, care urmează să se deplaseze în străinătate în vizită la rude sau pentru studii, pentru a participa la concursuri oficiale ori pentru a urma un tratament medical fără de care viața ori sănătatea îi este pusă în pericol și prezintă acte doveditoare în acest sens, poate călători în străinătate neînsoțit de o persoană fizică majoră, dacă prezintă organelor poliției de frontieră o declarație autentificată a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinație, la perioada în care urmează să se desfășoare călătoria, precum și la scopul călătoriei.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:

    a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.

    (4) Declarația prevăzută la alin. (1) lit. d) trebuie să cuprindă și mențiunea dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație și datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredințat minorul, precum și, după caz, datele de identitate ale persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă însoțitorul este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.

    (6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasării.

    (6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.

    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea duplicat însoțește pașaportul minorului.

  5. 07.08.2020 – 20.08.2023modificat prin Legea 162/2020

    (1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

    a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

    b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteiaacesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

    c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

    d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate/cărți identitate, cărți de identitate simple sau cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:

    a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.

    (4) Declarația prevăzută la alin. (1) lit. d) trebuie să cuprindă și mențiunea dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație și datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredințat minorul, precum și, după caz, datele de identitate ale persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă însoțitorul este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.

    (6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasării.

    (6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.

    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea duplicat însoțește pașaportul minorului.

  6. 06.10.2016 – 07.08.2020modificat prin Legea 169/2016

    (1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

    a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

    b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinație, precum și cu privire la perioada de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

    c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

    d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate/cărți electronice de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinație, la perioada în care urmează să se desfășoare călătoria,de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum și datele de identitate a însoțitorului respectiv.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:

    a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.

    (4) Pe lângă informațiile prevăzuteDeclarația prevăzută la alin. (1) lit. d), declarația părinților, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului legal, după caz,d) trebuie să cuprindă și următoarele mențiuni:

    a) scopul deplasării;

    b) ruta urmată până în statul de destinație;

    c) indicarea faptuluimențiunea dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație, caz în care trebuie menționată persoanadestinație și datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredințat minorul, sau dacă urmează să se reîntoarcă împreună cu un însoțitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acestaprecum și, după caz, datele de identitate ale persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă însoțitorul este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.

    (6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, perioada deplasării și ruta care trebuie urmată, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasării.

    (7) Declarațiile prevăzute la (6^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b)-d) trebuie redactate în două exemplare și b) și d), declarația celuilalt părinte, declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieșirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetățean român cu domiciliul sau reședința în țara de destinație se deplasează însoțit în condițiile prezentului articol, în această țară.

    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d) trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau sasă aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare. Un exemplar al declarației ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declarațiile trebuie să fie eliberate părților în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoțitor, iar al doilea exemplarduplicat însoțește pașaportul minorului.

  7. 13.08.2013 – 06.10.2016modificat prin Legea 175/2013

    (1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizică majoră, în următoarele cazuri:

    a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate și călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

    b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate și călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

    c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate și care călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

    d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate și care călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui supraviețuitor ori a care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinație, la perioada în care urmează să se desfășoare călătoria, precum și datele de identitate alea însoțitorului respectiv.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se află în această situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:

    a) în cazul în care însoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care însoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinți.

    (4) Pe lângă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. d), declarația părinților, a parintelui căruia minorul părintelui căruia i-a fost încredințat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a parintelui părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului legal, după caz, trebuie să cuprindă și următoarele mențiuni:

    a) scopul deplasării;

    b) ruta urmată până în statul de destinație;

    c) indicarea faptului dacă minorul urmează să rămână în statul de destinație, caz în care trebuie menționată persoana căreia urmează a-i fi încredințat minorul, sau dacă urmează să se reîntoarcă împreună cu un însoțitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.

    (6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, perioada deplasării și ruta care trebuie urmată, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasării.

    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) trebuie redactate în două exemplare și trebuie să fie autentificate în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau săsa aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare. Un exemplar al declarației se pastreazăpăstrează de către însoțitor, iar al doilea exemplar însoțește pașaportul minorului.

  8. 10.12.2008 – 13.08.2013modificat prin OUG 207/2008

    (1) Organele politieipoliției de frontieră permit ieșirea din România a cetatenilorcetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizica majoră, în urmatoarelefizică majoră, în următoarele cazuri:

    a) minorului care este inscris în documentele de calatorie ale ambilor parinti sau, după caz, este titular al unui document de calatoriecălătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate și calatoreste în strainatate insotit de acestia călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieșirea în aceleasiaceleași condiții și împreună cu acestia;aceștia;

    b) minorului care este inscris în pasaportul unui parinte și calatoreste în strainatate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui pasaport individual sau,document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate și calatoreste călătorește în străinătate împreună cu unul dintre parintipărinți i se permite ieșirea în aceleasiaceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă parintele însoțitor prezinta o declaratie a celuilalt parinte,părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea calatorieicălătoriei respective în statul sau în statele de destinatie,destinație, precum și cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt parinte;părinte;

    c) minorului care este inscris în pasaportul unui parinte și calatoreste în strainatate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui pasaport individual sau,document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate și calatoreste călătorește în străinătate împreună cu unul dintre parintipărinți i se permite ieșirea în aceleasiaceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declaratia celuilalt parinte, numai dacă parinteledeclarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului cacă minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabila;irevocabilă;

    d) minorului care este titular al unui pasaport document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărți de identitate și calatoreste insotitcălătorește însoțit de o altă persoană fizicafizică majoră i se permite ieșirea în aceleasiaceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana insotitoare prezinta o declaratie a ambilor parintiînsoțitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a parintelui caruiapărintelui căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabila, a parintelui supravietuitorirevocabilă, a părintelui supraviețuitor ori a reprezentantului sausău legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea calatorieicălătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinatie,destinație, la perioada în care urmeazaurmează să se desfășoare calatoria,călătoria, precum și datele de identitate ale insotitoruluiînsoțitorului respectiv.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declaratia parintelui decazut din drepturile parintestideclarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat disparut,dispărut, în condițiile legii, dacă insotitorulînsoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii parinti se afla în aceastapărinți se află în această situație, când este obligatorie declaratiadeclarația reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele politieipoliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în urmatoareleurmătoarele situații:

    a) în cazul în care insotitorul argumenteaza necesitatea calatoriei în strainatate prin faptul ca minorul urmeaza saînsoțitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusapusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmeazaurmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu exista acordul ambilor parinti, al celuilalt parinte, al parintelui supravietuitorexistă acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care insotitorul face dovada ca minorul se deplaseazaînsoțitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă existaexistă acordul doar al unuia dintre parinti.părinți.

    (4) Pe lângă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. d), declaratia parintilor, a parintelui caruiadeclarația părinților, a parintelui căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabila, a parintelui supravietuitorirevocabilă, a parintelui supraviețuitor sau a reprezentantului legal, după caz, trebuie să cuprindă și urmatoareleurmătoarele mențiuni:

    a) scopul deplasarii;deplasării;

    b) ruta urmataurmată până în statul de destinatie;destinație;

    c) indicarea faptului dacă minorul urmeaza sa ramanaurmează să rămână în statul de destinatie,destinație, caz în care trebuie mentionata persoana careia urmeazamenționată persoana căreia urmează a-i fi încredințat minorul, sau dacă urmeaza să se reintoarcaurmează să se reîntoarcă împreună cu un însoțitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decatdecât cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnatadesemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, sa desfasoaresă desfășoare activități de transport internationalinternațional de persoane.

    (6) Organele politieipoliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respectarespectă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, perioada deplasariideplasării și ruta care trebuie urmata,urmată, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasaaleasă pentru deplasare și momentul prezentariiprezentării la ieșirea din tara se justificațară se justifică în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasarii.deplasării.

    (7) DeclaratiileDeclarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) trebuie redactate în douadouă exemplare și trebuie să fie autentificate în tarațară de notarul public, iar în strainatate,străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților straine, sa indeplineascastrăine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicataaplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptatasupralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobataaprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare. Un exemplar al declarației se păstreazăpastrează de către însoțitor, iar al doilea exemplar insoteste pasaportulînsoțește pașaportul minorului.

  9. 01.01.2007 – 10.12.2008modificat prin OUG 96/2006

    (1) Organele polițieipolitiei de frontieră permit ieșirea din țara a cetățenilorRomânia a cetatenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizica majoră, în următoareleurmatoarele cazuri:

    a) minorului care este înscrisinscris în documentele de călătorie ale ambilor părințicalatorie ale ambilor parinti sau, după caz, este titular al unui document de călătorie individual și călătorește în străinătate însoțit de aceștiacalatorie individual ori, după caz, al unei cărți de identitate și calatoreste în strainatate insotit de acestia i se permite ieșirea în aceleașiaceleasi condiții și împreună cu aceștia;acestia;

    b) minorului care este înscrisinscris în pasaportul unui părinte și călătorește în străinătateparinte și calatoreste în strainatate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui pasaport individual și călătoreștesau, după caz, al unei cărți de identitate și calatoreste împreună cu unul dintre părințiparinti i se permite ieșirea în aceleașiaceleasi condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte,parintele însoțitor prezinta o declaratie a celuilalt parinte, din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătorieicalatoriei respective în statul sau în statele de destinație,destinatie, precum și cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;parinte;

    c) minorului care este înscrisinscris în pasaportul unui părinte și călătorește în străinătateparinte și calatoreste în strainatate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui pasaport individual și călătoreștesau, după caz, al unei cărți de identitate și calatoreste împreună cu unul dintre părințiparinti i se permite ieșirea în aceleașiaceleasi condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părinteledeclaratia celuilalt parinte, numai dacă parintele însoțitor face dovada faptului ca minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;irevocabila;

    d) minorului care este titular al unui pasaport individual și călătorește însoțitsau, după caz, al unei cărți de identitate și calatoreste insotit de o altă persoană fizica majoră i se permite ieșirea în aceleașiaceleasi condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana insotitoare prezintă o declarație a ambilor părințiprezinta o declaratie a ambilor parinti sau, după caz, a părintelui căruiaparintelui caruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui supraviețuitorirevocabila, a parintelui supravietuitor ori a reprezentantului sau legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătorieicalatoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinație,destinatie, la perioada în care urmeazăurmeaza să se desfășoare călătoria,calatoria, precum și datele de identitate ale insotitorului respectiv.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părinteștideclaratia parintelui decazut din drepturile parintesti sau, după caz, declarat dispărut,disparut, în condițiile legii, dacă însoțitorulinsotitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părințiparinti se afla în aceasta situație, când este obligatorie declarațiadeclaratia reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele polițieipolitiei de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoareleurmatoarele situații:

    a) în cazul în care însoțitorul argumenteaza necesitatea călătoriei în străinătateinsotitorul argumenteaza necesitatea calatoriei în strainatate prin faptul ca minorul urmeazăurmeaza sa beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusăpusa în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmeazăurmeaza să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu exista acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitorparinti, al celuilalt parinte, al parintelui supravietuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care însoțitorulinsotitorul face dovada ca minorul se deplaseaza pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă exista acordul doar al unuia dintre părinți.parinti.

    (4) Pe lângă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. d), declarația părinților, a părintelui căruiadeclaratia parintilor, a parintelui caruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui supraviețuitorirevocabila, a parintelui supravietuitor sau a reprezentantului legal, după caz, trebuie să cuprindă și următoareleurmatoarele mențiuni:

    a) scopul deplasarii;

    b) ruta urmatăurmata până în statul de destinație;destinatie;

    c) indicarea faptului dacă minorul urmează sa rămânăurmeaza sa ramana în statul de destinație,destinatie, caz în care trebuie menționată persoana căreia urmeazămentionata persoana careia urmeaza a-i fi încredințat minorul, sau dacă urmeazăurmeaza să se reintoarca împreună cu un însoțitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decâtdecat cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnatădesemnata din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, sa desfășoaredesfasoare activități de transport internaționalinternational de persoane.

    (6) Organele polițieipolitiei de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respecta informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, perioada deplasarii și ruta care trebuie urmată,urmata, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasăaleasa pentru deplasare și momentul prezentăriiprezentarii la ieșirea din țaratara se justifica în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasarii.

    (7) DeclarațiileDeclaratiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) trebuie redactate în doua exemplare și trebuie să fie autentificate în țaratara de notarul public, iar în străinătate,strainatate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, sa îndeplineascăstraine, sa indeplineasca condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicatăaplicata apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizarii actelor oficiale străine, adoptatăstraine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobatăaprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare. Un exemplar al declarației se păstrează de către însoțitor, iar al doilea exemplar însoțeșteinsoteste pasaportul minorului.

  10. 25.05.2006 – 01.01.2007modificat prin Legea 191/2006

    (1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din țara a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizica majoră, în următoarele cazuri:

    a) minorului care este înscris în documentele de călătorie ale ambilor părinți sau, după caz, este titular al unui document de călătorie individual și călătorește în străinătate însoțit de aceștia i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

    b) minorului care este înscris în pasaportul unui părinte și călătorește în străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui pasaport individual și călătorește împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte, din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

    c) minorului care este înscris în pasaportul unui părinte și călătorește în străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui pasaport individual și călătorește împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului ca minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;

    d) minorului care este titular al unui pasaport individual și călătorește însoțit de o altă persoană fizica majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana insotitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui supraviețuitor ori a reprezentantului sau legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinație, la perioada în care urmează să se desfășoare călătoria, precum și datele de identitate ale insotitorului respectiv.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se afla în aceasta situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:

    a) în cazul în care însoțitorul argumenteaza necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul ca minorul urmează sa beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu exista acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care însoțitorul argumenteaza necesitatea călătoriei în străinătate prin faptulface dovada ca minorul se deplaseaza pentru studii sau concursuri oficiale, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens,prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, chiar dacă exista acordul doar al unuia dintre părinți.

    (4) Pe lângă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. d), declarația părinților, a părintelui căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului legal, după caz, trebuie să cuprindă și următoarele mențiuni:

    a) scopul deplasarii;

    b) ruta urmată până în statul de destinație;

    c) indicarea faptului dacă minorul urmează sa rămână în statul de destinație, caz în care trebuie menționată persoana căreia urmează a-i fi încredințat minorul, sau dacă urmează să se reintoarca împreună cu un însoțitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, sa desfășoare activități de transport internațional de persoane.

    (6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respecta informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, perioada deplasarii și ruta care trebuie urmată, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țara se justifica în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasarii.

    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) trebuie redactate în doua exemplare și trebuie să fie autentificate în țara de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, sa îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizarii actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare. Un exemplar al declarației se păstrează de către însoțitor, iar al doilea exemplar însoțește pasaportul minorului.

  11. 29.01.2006 – 25.05.2006modificat prin pct. 9 al art. I din ORDONANTA nr. 5 din 19 ianuarie 2006…

    (1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din țara a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizica majoră, în următoarele cazuri:

    a) minorului care este înscris în documentele de călătorie ale ambilor părinți sau, după caz, este titular al unui document de călătorie individual și călătorește în străinătate însoțit de aceștia i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

    b) minorului care este înscris în pasaportul unui părinte și călătorește în străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui pasaport individual și călătorește împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte, din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

    c) minorului care este înscris în pasaportul unui părinte și călătorește în străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui pasaport individual și călătorește împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului ca minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;

    d) minorului care este titular al unui pasaport individual și călătorește însoțit de o altă persoană fizica majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana insotitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui supraviețuitor ori a reprezentantului sau legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinație, la perioada în care urmează să se desfășoare călătoria, precum și datele de identitate ale insotitorului respectiv.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se afla în aceasta situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:

    a) în cazul în care însoțitorul argumenteaza necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul ca minorul urmează sa beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu exista acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care însoțitorul argumenteaza necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul ca minorul se deplaseaza pentru studii sau concursuri oficiale, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, precum și avizul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, emis în condițiile prevăzute în normele metodologice, chiar dacă nu exista acordul celuilalt părinte.chiar dacă exista acordul doar al unuia dintre părinți.

    (4) Pe lângă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. d), declarația părinților, a părintelui căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului legal, după caz, trebuie să cuprindă și următoarele mențiuni:

    a) scopul deplasarii;

    b) ruta urmată până în statul de destinație;

    c) indicarea faptului dacă minorul urmează sa rămână în statul de destinație, caz în care trebuie menționată persoana căreia urmează a-i fi încredințat minorul, sau dacă urmează să se reintoarca împreună cu un însoțitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, sa desfășoare activități de transport internațional de persoane.

    (6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respecta informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, perioada deplasarii și ruta care trebuie urmată, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țara se justifica în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasarii.

    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) trebuie redactate în doua exemplare și trebuie să fie autentificate în țara de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, sa îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizarii actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare. Un exemplar al declarației se păstrează de către însoțitor, iar al doilea exemplar însoțește pasaportul minorului.

  12. 20.07.2005 – 29.01.2006text inițial

    (1) Organele poliției de frontieră permit ieșirea din țara a cetățenilor români minori numai dacă sunt însoțiți de o persoană fizica majoră, în următoarele cazuri:

    a) minorului care este înscris în documentele de călătorie ale ambilor părinți sau, după caz, este titular al unui document de călătorie individual și călătorește în străinătate însoțit de aceștia i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceștia;

    b) minorului care este înscris în pasaportul unui părinte și călătorește în străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui pasaport individual și călătorește împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte, din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;

    c) minorului care este înscris în pasaportul unui părinte și călătorește în străinătate împreună cu acesta sau, după caz, este titular al unui pasaport individual și călătorește împreună cu unul dintre părinți i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declarația celuilalt părinte, numai dacă părintele însoțitor face dovada faptului ca minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă;

    d) minorului care este titular al unui pasaport individual și călătorește însoțit de o altă persoană fizica majoră i se permite ieșirea în aceleași condiții și împreună cu aceasta numai dacă persoana insotitoare prezintă o declarație a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui supraviețuitor ori a reprezentantului sau legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinație, la perioada în care urmează să se desfășoare călătoria, precum și datele de identitate ale insotitorului respectiv.

    (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) nu este necesară declarația părintelui decăzut din drepturile părintești sau, după caz, declarat dispărut, în condițiile legii, dacă însoțitorul face dovada în acest sens, cu excepția cazului în care ambii părinți se afla în aceasta situație, când este obligatorie declarația reprezentantului legal al minorului.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b)-d), organele poliției de frontieră permit ieșirea din România a minorilor însoțiți, numai în următoarele situații:

    a) în cazul în care însoțitorul argumenteaza necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul ca minorul urmează sa beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României și fără de care viața sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu exista acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal;

    b) în cazul în care însoțitorul argumenteaza necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul ca minorul se deplaseaza pentru studii sau concursuri oficiale, cu condiția să prezinte documente doveditoare în acest sens, din care să rezulte perioada și statul sau statele în care se vor desfășura aceste studii sau concursuri, precum și avizul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului, emis în condițiile prevăzute în normele metodologice, chiar dacă nu exista acordul celuilalt părinte.

    (4) Pe lângă informațiile prevăzute la alin. (1) lit. d), declarația părinților, a părintelui căruia minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului legal, după caz, trebuie să cuprindă și următoarele mențiuni:

    a) scopul deplasarii;

    b) ruta urmată până în statul de destinație;

    c) indicarea faptului dacă minorul urmează sa rămână în statul de destinație, caz în care trebuie menționată persoana căreia urmează a-i fi încredințat minorul, sau dacă urmează să se reintoarca împreună cu un însoțitor, ale cărui date de identitate trebuie indicate, în cazul în care acesta este o altă persoană decât cea cu care iese din România.

    (5) Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, sa desfășoare activități de transport internațional de persoane.

    (6) Organele poliției de frontieră vor permite ieșirea din România a minorilor însoțiți numai dacă se constată că se respecta informațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) și la alin. (4), referitoare la însoțitor, perioada deplasarii și ruta care trebuie urmată, iar în situațiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare și momentul prezentării la ieșirea din țara se justifica în raport cu destinația, respectiv cu perioada deplasarii.

    (7) Declarațiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) trebuie redactate în doua exemplare și trebuie să fie autentificate în țara de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, sa îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizarii actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare. Un exemplar al declarației se păstrează de către însoțitor, iar al doilea exemplar însoțește pasaportul minorului.

Ai o întrebare despre art. 30 din Legea 248/2005?

Agent Juridic îți explică articolul pe situația ta, cu trimitere exactă la textul în vigoare și la modificările lui.

Întreabă Agent Juridic gratuit