Art. 10 Legea 302/2004 — Autoritățile centrale române

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 10 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 29.03.2021 – prezentmodificat prin Legea 51/2021

   Autoritățile centrale române

   (1) Competența îndeplinirii atribuțiilor specifice de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare în materie penală aparține și se exercită de către:

   a) Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, dacă cererile au ca obiect extrădarea, mandatul european de arestare, transferarea persoanelor condamnate, ordinul de indisponibilizare, ordinul de confiscare, recunoașterea și executarea hotărârilor și a actelor judiciare penale, comisiile rogatorii internaționale, orice altă formă de asistență judiciară internațională care se referă la activitatea de judecată ori la faza executării hotărârilor penale, precum și, indiferent de faza procesuală, atunci când, după caz, se prevede altfel prin prezenta lege sau cererea este formulată în temeiul curtoaziei internaționale sau Ministerul Justiției este desemnat autoritate centrală unică potrivit tratatelor internaționale la care România este parte;

   b) Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin structurile de specialitate, atunci când comisiile rogatorii internaționale sau celelalte forme de asistență judiciară internațională se referă la activitatea de cercetare și urmărire penală;

   c) Ministerul Afacerilor Interne, prin structura de specialitate, dacă se referă la cazierul judiciar.

   (2) În exercitarea atribuțiilor, autoritățile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate și transmit statului solicitat, în vederea executării, cererile formulate de către autoritățile române. Totodată, autoritățile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate și, după caz, execută sau transmit autorităților române competente, în vederea executării, cererile formulate de autoritățile străine.

   (3) Cererile se execută sau sunt transmise în vederea executării, după caz, ori de câte ori în urma controlului de regularitate efectuat se constată că acestea îndeplinesc condițiile de formă și fond prevăzute de prezenta lege, tratatele la care România este parte, precum și, dacă este cazul, de înțelegerile ori bunele practici stabilite în relația cu statul solicitat ori solicitant.

   (4) În cazul cererilor formulate de autoritățile române, netransmiterea cererii ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (3) sau, în cazul celor transmise în vederea executării către autoritățile statului solicitat, neîndeplinirea, îndeplinirea greșită sau cu întârziere de către autoritățile statului solicitat a activităților solicitate de autoritățile române, lipsa răspunsului autorităților statului solicitat, precum și orice situații obiective nu pot fi imputate autorităților centrale române și nu intră sub incidența dispozițiilor din Codul de procedură penală referitoare la amenda judiciară.

   (5) În relația cu statele membre ale Uniunii Europene, dispozițiile alin. (2) se aplică numai dacă nu contravin unor dispoziții speciale din prezenta lege sau altor legi speciale.

2. 26.12.2013 – 29.03.2021modificat prin Legea 300/2013

   Autoritățile centrale române

   Cererile formulate în domeniile reglementate de titlurile II și IV-VII din prezenta lege se transmit prin intermediul următoarelor autorități centrale:(1) Competența îndeplinirii atribuțiilor specifice de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare în materie penală aparține și se exercită de către:

   a) Ministerul Justiției, dacă prin direcția de specialitate, dacă cererile au ca obiect extrădarea și transferarea persoanelor condamnate sau dacă extrădarea, mandatul european de arestare, transferarea persoanelor condamnate, ordinul de indisponibilizare, ordinul de confiscare, recunoașterea și executarea hotărârilor și a actelor judiciare penale, comisiile rogatorii internaționale, orice altă formă de asistență judiciară internațională care se referă la activitatea de judecată ori la faza executării hotărârilor penale;penale, precum și, indiferent de faza procesuală, atunci când, după caz, se prevede altfel prin prezenta lege sau cererea este formulată în temeiul curtoaziei internaționale sau Ministerul Justiției este desemnat autoritate centrală unică potrivit tratatelor internaționale la care România este parte;

   b) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă Ministerul Public, prin structurile de specialitate, atunci când comisiile rogatorii internaționale sau celelalte forme de asistență judiciară internațională se referă la activități din fazaactivitatea de cercetare și urmărire penală;

   c) Ministerul Administrației și Internelor, Afacerilor Interne, prin structura de specialitate, dacă se referă la cazierul judiciar.

   (2) În exercitarea atribuțiilor, autoritățile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate și transmit statului solicitat, în vederea executării, cererile formulate de către autoritățile române. Totodată, autoritățile centrale române primesc, efectuează controlul de regularitate și, după caz, execută sau transmit autorităților române competente, în vederea executării, cererile formulate de autoritățile străine.

   (3) Cererile se execută sau sunt transmise în vederea executării, după caz, ori de câte ori în urma controlului de regularitate efectuat se constată că acestea îndeplinesc condițiile de formă și fond prevăzute de prezenta lege, tratatele la care România este parte, precum și, dacă este cazul, de înțelegerile ori bunele practici stabilite în relația cu statul solicitat ori solicitant.

   (4) În cazul cererilor formulate de autoritățile române, netransmiterea cererii ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (3) sau, în cazul celor transmise în vederea executării către autoritățile statului solicitat, neîndeplinirea, îndeplinirea greșită sau cu întârziere de către autoritățile statului solicitat a activităților solicitate de autoritățile române, lipsa răspunsului autorităților statului solicitat, precum și orice situații obiective nu pot fi imputate autorităților centrale române și nu intră sub incidența dispozițiilor din Codul de procedură penală referitoare la amenda judiciară.

   (5) În relația cu statele membre ale Uniunii Europene, dispozițiile alin. (2) se aplică numai dacă nu contravin unor dispoziții speciale din prezenta lege sau altor legi speciale.

3. 31.05.2011 – 26.12.2013republicare

   Non bis in idemAutoritățile centrale române

   (1) Cooperarea judiciara internationala nu este admisibila daca in Romania sau in orice alt stat s-a desfasurat un proces penal pentru aceeasi fapta si daca:Cererile formulate în domeniile reglementate de titlurile II și IV-VII din prezenta lege se transmit prin intermediul următoarelor autorități centrale:

   a) printr-o hotarare definitiva s-a dispus achitarea sau incetarea procesului penal;

   b) pedeapsa aplicata in cauza, printr-o hotarare definitiva de condamnare, a fost executata sau a format obiectul unei gratieri sau amnistii, in totalitatea ei ori asupra partii neexecutate.

   (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica daca asistenta este solicitata in scopul revizuirii hotararii definitive, pentru unul din motivele care justifica promovarea uneia din caile extraordinare de atac prevazute de Codul de procedura penala al Romaniei.Ministerul Justiției, dacă au ca obiect extrădarea și transferarea persoanelor condamnate sau dacă se referă la activitatea de judecată ori la faza executării hotărârilor penale;

   b) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă se referă la activități din faza de cercetare și urmărire penală;

   (3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul in care un tratat international la care Romania este parte contine dispozitii mai favorabile sub aspectul principiului non bis in idem.c) Ministerul Administrației și Internelor, dacă se referă la cazierul judiciar.

4. 13.11.2008 – 31.05.2011formă consolidată

   Non bis înin idem

   (1) Cooperarea judiciara internationala nu este admisibila dacă în România sau îndaca in Romania sau in orice alt stat s-a desfășuratdesfasurat un proces penal pentru aceeasi fapta și dacă:si daca:

   a) printr-o hotărâre definitivăhotarare definitiva s-a dispus achitarea sau încetareaincetarea procesului penal;

   b) pedeapsa aplicata în cauza, printr-o hotărâre definitivăin cauza, printr-o hotarare definitiva de condamnare, a fost executata sau a format obiectul unei gratieri sau amnistii, înin totalitatea ei ori asupra părțiipartii neexecutate.

   (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplică dacă asistența este solicitata în scopul revizuirii hotărâriiaplica daca asistenta este solicitata in scopul revizuirii hotararii definitive, pentru unul din motivele care justifica promovarea uneia din caile extraordinare de atac prevăzuteprevazute de Codul de procedură penala al României.procedura penala al Romaniei.

   (3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplică în cazul înaplica in cazul in care un tratat international la care RomâniaRomania este parte contine dispozitii mai favorabile sub aspectul principiului non bis înin idem.

5. 24.06.2006 – 13.11.2008modificat prin Legea 224/2006

   Non bis inîn idem

   (1) Cooperarea judiciară internațională nu este admisibilăjudiciara internationala nu este admisibila dacă în România sau în orice alt stat s-a desfășurat un proces penal pentru aceeași faptăaceeasi fapta și dacă:

   a) printr-o hotărâre definitivă s-a dispus achitarea sau încetarea procesului penal;

   b) pedeapsa aplicată în cauză,aplicata în cauza, printr-o hotărâre definitivă de condamnare, a fost executatăexecutata sau a format obiectul unei grațierigratieri sau amnistii, în totalitatea ei ori asupra părții neexecutate.

   (2) DispozițiileDispozitiile alin. (1) nu se aplică dacă asistența este solicitatăsolicitata în scopul revizuirii hotărârii definitive, pentru unul din motivele care justificăjustifica promovarea uneia din căilecaile extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură penală al României.penala al României.

   (3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplică în cazul în care un tratat international la care România este parte contine dispozitii mai favorabile sub aspectul principiului non bis în idem.

6. 28.06.2004 – 24.06.2006text inițial

   Non bis in idem

   (1) Cooperarea judiciară internațională nu este admisibilă dacă în România sau în orice alt stat s-a desfășurat un proces penal pentru aceeași faptă și dacă:

   a) printr-o hotărâre definitivă s-a dispus achitarea sau încetarea procesului penal;

   b) pedeapsa aplicată în cauză, printr-o hotărâre definitivă de condamnare, a fost executată sau a format obiectul unei grațieri sau amnistii, în totalitatea ei ori asupra părții neexecutate.

   (2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică dacă asistența este solicitată în scopul revizuirii hotărârii definitive, pentru unul din motivele care justifică promovarea uneia din căile extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură penală al României.