Art. 152 Legea 302/2004 — Punerea în executare a altor dispoziții penale din hotărârea judecătorească, precum și a altor acte procedurale emise de autoritățile judiciare române

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 152 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 27.05.2019 – prezentrepublicare

   Atribuțiile Ministerului Justiției

   Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, este competent:

   a) să primească hotărârea și certificatul prevăzut în anexa nr. 5, transmise de către statul emitent, traduse în limba română, în afară de cazul în care sunt aplicabile dispozițiile art. 161 alin. (9);

   b) în cazul persoanelor condamnate, aflate în alte state membre ale Uniunii Europene, în executarea unei pedepse, să primească cererile acestora de inițiere a procedurii de transmitere de către statul emitent a hotărârii judecătorești și a certificatului;

   c) să solicite statului emitent, din oficiu sau la cererea persoanei condamnate, să transmită hotărârea judecătorească și certificatul;

   d) să se consulte, din oficiu sau la cererea instanței competente, cu autoritatea competentă din statul emitent;

   e) să efectueze controlul de regularitate și să solicite, după caz:

   (i) completarea sau corectarea certificatului;

   (ii) declarația persoanei condamnate;

   (iii) notificarea adresată acesteia, prevăzută în anexa nr. 6;

   (iv) atunci când pedeapsa aplicată este o măsură privativă de libertate, o copie a oricărui raport sau a oricărei constatări medico-legale ori a oricăror altor acte medicale care să ateste starea fizică și mintală a persoanei, tratamentul urmat de aceasta pe teritoriul statului emitent și eventualele recomandări pentru continuarea tratamentului în România;Punerea în executare a altor dispoziții penale din hotărârea judecătorească, precum și a altor acte procedurale emise de autoritățile judiciare române

   f) să suspende transmiterea către instanța română competentă a hotărârii și a certificatului, atunci când certificatul este incomplet sau nu corespunde hotărârii judecătorești ori lipsește unul din documentele menționate la lit. e) pct. (iii) și (iv);

   g) să restituie Punerea în executare, pe teritoriul unui alt stat, a altor dispoziții penale din hotărârea judecătorească și certificatul, în cazul în care statul emitent nu a transmis documentele prevăzute la lit. f), până la expirarea unui termen de 60 de zile;

   h) să verifice domiciliul persoanei condamnate, în vederea stabilirii autorității prevăzute la art. 142;

   i) să refuze inițierea procedurii de recunoaștere a hotărârii judecătorești străine, atunci când, la data primirii acesteia, din pedeapsa aplicată persoanei condamnate au rămas de executat mai puțin de 6 luni, cu excepția cazului în care persoana condamnată se află pe teritoriul României;

   j) să informeze autoritatea competentă a statului emitent cu privire la demersurile efectuate potrivit art. 153 alin. (1);

   k) să comunice, la cererea expresă a statului emitent, informații cu privire la liberarea condiționată a persoanei condamnate.a altor acte procedurale emise de autoritățile judiciare române are loc în condițiile tratatului aplicabil între România și statul străin sau, în lipsa acestuia, pe bază de reciprocitate, atunci când în urma consultării cu statul de executare se constată că această condiție este îndeplinită.

2. 26.12.2013 – 27.05.2019modificat prin Legea 300/2013

   Soluții

   (1) În cazul în care procedura de soluționare a cererii de transferare continuă, toate documentele, inclusiv cele furnizate de statul de executare, sunt supuse mai întâi examenului de regularitate internațională la Ministerul Justiției. Dispozițiile art. 38 se aplică în mod corespunzător. După observarea îndeplinirii condițiilor, ministerul transmite cererea și actele ajutătoare, însoțite de traduceri, procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel competentă. La dosar se vor atașa și înscrisurile depuse în legătură cu cererea de transferare de către oficiul consular străin competent, potrivit art. 148 alin. (2).Atribuțiile Ministerului Justiției

   Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, este competent:

   (2) Procurorul general, primind cererea și actele prevăzute la alin. (1), procedează la luarea unei declarații condamnatului, pentru a se asigura că acesta și-a dat consimțământul la transferare, personal sau prin reprezentant, în condițiile prevăzute la art. 147 alin. (1). Declarația condamnatului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de către procuror și persoana condamnată.

   (3) Procurorul general sesizează, în vederea soluționării cererii de transferare, curtea de apel în a cărei circumscripție se află locul de detenție ori, în a) să primească hotărârea și certificatul prevăzut în anexa nr. 5, transmise de către statul emitent, traduse în limba română, în afară de cazul în care condamnatul nu a început executarea pedepsei, domiciliul acestuia. Totodată, înainte de sesizarea curții de apel, procurorul general va verifica dacă persoana condamnată face obiectul unui dosar penal aflat pe rolul autorităților judiciare române, informând în mod corespunzător instanța. În cazul în care obținerea informațiilor ar conduce la întârzierea procedurii de transfer, procurorul general va dispune sesizarea curții de apel, urmând ca acestea să fie obținute cel mai târziu până la primul termen de judecată.sunt aplicabile dispozițiile art. 161 alin. (9);

   b) în cazul persoanelor condamnate, aflate în alte state membre ale Uniunii Europene, în executarea unei pedepse, să primească cererile acestora de inițiere a procedurii de transmitere de către statul emitent a hotărârii judecătorești și a certificatului;

   (4) Cererea se judecă în camera de consiliu, cu participarea procurorului, cu citarea persoanei condamnate, precum și, dacă este cazul, cu participarea unui interpret. Condamnatul poate fi asistat, la cerere, de un apărător ales ori, în lipsă, numit din oficiu. Judecarea cererii se face de urgență și cu precădere, iar hotărârea se motivează în cel mult 5 zile de la pronunțare și se comunică Ministerului Justiției.c) să solicite statului emitent, din oficiu sau la cererea persoanei condamnate, să transmită hotărârea judecătorească și certificatul;

   d) să se consulte, din oficiu sau la cererea instanței competente, cu autoritatea competentă din statul emitent;

   e) să efectueze controlul de regularitate și să solicite, după caz:

   (i) completarea sau corectarea certificatului;

   (ii) declarația persoanei condamnate;

   (5) Împotriva sentinței pot declara recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare, procurorul general al curții de apel, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și condamnatul. Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

   (6) Ministerul Justiției va informa, în cel mai scurt timp, autoritatea centrală a statului de executare cu privire la soluția definitivă pronunțată de către instanțele române asupra cererii de transferare. Prevederile art. 151 alin. (4) teza a 2-a sunt aplicabile.(iii) notificarea adresată acesteia, prevăzută în anexa nr. 6;

   (iv) atunci când pedeapsa aplicată este o măsură privativă de libertate, o copie a oricărui raport sau a oricărei constatări medico-legale ori a oricăror altor acte medicale care să ateste starea fizică și mintală a persoanei, tratamentul urmat de aceasta pe teritoriul statului emitent și eventualele recomandări pentru continuarea tratamentului în România;

   (7) Dacă transferarea condamnatului a fost acceptată, Ministerul Justiției informează despre aceasta Ministerul Administrației și Internelor, care asigură predarea sub escortă.

   (8) În cazul unei persoane care, după ce a fost condamnată printr-o hotărâre penală definitivă pronunțată de o instanță română, evadează, în cazul începerii executării pedepsei, ori,f) să suspende transmiterea către instanța română competentă a hotărârii și a certificatului, atunci când certificatul este incomplet sau nu corespunde hotărârii judecătorești ori lipsește unul din documentele menționate la lit. e) pct. (iii) și (iv);

   g) să restituie hotărârea judecătorească și certificatul, în cazul în care nu a început executarea pedepsei, se sustrage de la executarea pedepsei, refugiindu-se pe teritoriul statului al cărui resortisant este, statul român va putea adresa acestui stat o cerere de preluare a executării pedepsei aplicate. Cererea se formulează de către instanța de executare, în cazul în care persoana condamnată se sustrage de la executarea pedepsei, sau de către instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în cazul în care persoana condamnată a început executarea pedepsei. Cererea poate include și solicitarea ca statul pe teritoriul căruia s-a refugiat persoana condamnată să ia măsura arestării sau orice altă măsură pentru a garanta că persoana condamnată va rămâne pe teritoriul său până la comunicarea hotărârii asupra cererii de preluare a executării. La cerere se vor anexa documentele prevăzute la art. 146 alin. (3) și art. 147 alin. (2) lit. a), b) și d). După traducerea cererii și a actelor anexe, acestea se transmit la Ministerul Justiției spre a fi comunicate autorității centrale din statul solicitat.statul emitent nu a transmis documentele prevăzute la lit. f), până la expirarea unui termen de 60 de zile;

   h) să verifice domiciliul persoanei condamnate, în vederea stabilirii autorității prevăzute la art. 142;

   i) să refuze inițierea procedurii de recunoaștere a hotărârii judecătorești străine, atunci când, la data primirii acesteia, din pedeapsa aplicată persoanei condamnate au rămas de executat mai puțin de 6 luni, cu excepția cazului în care persoana condamnată se află pe teritoriul României;

   j) să informeze autoritatea competentă a statului emitent cu privire la demersurile efectuate potrivit art. 153 alin. (1);

   k) să comunice, la cererea expresă a statului emitent, informații cu privire la liberarea condiționată a persoanei condamnate.

3. 31.05.2011 – 26.12.2013republicare

   Refuzul optional al transferarii

   Cererea de transferare a persoanei condamnate poate sa fie refuzata, in principal, daca:Soluții

   (1) În cazul în care procedura de soluționare a cererii de transferare continuă, toate documentele, inclusiv cele furnizate de statul de executare, sunt supuse mai întâi examenului de regularitate internațională la Ministerul Justiției. Dispozițiile art. 38 se aplică în mod corespunzător. După observarea îndeplinirii condițiilor, ministerul transmite cererea și actele ajutătoare, însoțite de traduceri, procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel competentă. La dosar se vor atașa și înscrisurile depuse în legătură cu cererea de transferare de către oficiul consular străin competent, potrivit art. 148 alin. (2).

   a) procesul in care s-a pronuntat condamnarea nu s-a desfasurat in conformitate cu dispozitiile pertinente din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale;(2) Procurorul general, primind cererea și actele prevăzute la alin. (1), procedează la luarea unei declarații condamnatului, pentru a se asigura că acesta și-a dat consimțământul la transferare, personal sau prin reprezentant, în condițiile prevăzute la art. 147 alin. (1). Declarația condamnatului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de către procuror și persoana condamnată.

   (3) Procurorul general sesizează, în vederea soluționării cererii de transferare, curtea de apel în a cărei circumscripție se află locul de detenție ori, în cazul în care condamnatul nu a început executarea pedepsei, domiciliul acestuia. Totodată, înainte de sesizarea curții de apel, procurorul general va verifica dacă persoana condamnată face obiectul unui dosar penal aflat pe rolul autorităților judiciare române, informând în mod corespunzător instanța. În cazul în care obținerea informațiilor ar conduce la întârzierea procedurii de transfer, procurorul general va dispune sesizarea curții de apel, urmând ca acestea să fie obținute cel mai târziu până la primul termen de judecată.

   (4) Cererea se judecă în camera de consiliu, cu participarea procurorului, cu citarea persoanei condamnate, precum și, dacă este cazul, cu participarea unui interpret. Condamnatul poate fi asistat, la cerere, de un apărător ales ori, în lipsă, numit din oficiu. Judecarea cererii se face de urgență și cu precădere, iar hotărârea se motivează în cel mult 5 zile de la pronunțare și se comunică Ministerului Justiției.

   b) impotriva condamnatului s-a pronuntat in Romania o hotarare de condamnare pentru aceeasi fapta ori este in curs o procedura penala avand ca obiect aceeasi fapta pentru care acesta a fost condamnat in strainatate;(5) Împotriva sentinței pot declara recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare, procurorul general al curții de apel, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și condamnatul. Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

   (6) Ministerul Justiției va informa, în cel mai scurt timp, autoritatea centrală a statului de executare cu privire la soluția definitivă pronunțată de către instanțele române asupra cererii de transferare. Prevederile art. 151 alin. (4) teza a 2-a sunt aplicabile.

   (7) Dacă transferarea condamnatului a fost acceptată, Ministerul Justiției informează despre aceasta Ministerul Administrației și Internelor, care asigură predarea sub escortă.

   c) persoana condamnata a parasit Romania, stabilindu-si domiciliul intr-un alt stat, iar legaturile sale cu statul roman nu mai sunt semnificative;

   d) persoana condamnata a comis o infractiune grava, de natura sa alarmeze societatea, sau a intretinut relatii stranse cu membri ai unor organizatii criminale, de natura sa faca indoielnica reinsertia sa sociala in Romania.(8) În cazul unei persoane care, după ce a fost condamnată printr-o hotărâre penală definitivă pronunțată de o instanță română, evadează, în cazul începerii executării pedepsei, ori, în cazul în care nu a început executarea pedepsei, se sustrage de la executarea pedepsei, refugiindu-se pe teritoriul statului al cărui resortisant este, statul român va putea adresa acestui stat o cerere de preluare a executării pedepsei aplicate. Cererea se formulează de către instanța de executare, în cazul în care persoana condamnată se sustrage de la executarea pedepsei, sau de către instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în cazul în care persoana condamnată a început executarea pedepsei. Cererea poate include și solicitarea ca statul pe teritoriul căruia s-a refugiat persoana condamnată să ia măsura arestării sau orice altă măsură pentru a garanta că persoana condamnată va rămâne pe teritoriul său până la comunicarea hotărârii asupra cererii de preluare a executării. La cerere se vor anexa documentele prevăzute la art. 146 alin. (3) și art. 147 alin. (2) lit. a), b) și d). După traducerea cererii și a actelor anexe, acestea se transmit la Ministerul Justiției spre a fi comunicate autorității centrale din statul solicitat.

4. 24.06.2006 – 31.05.2011formă consolidată

   Refuzul opțional al transferăriioptional al transferarii

   Cererea de transferare a persoanei condamnate poate să fie refuzată, în principal, dacă:sa fie refuzata, in principal, daca:

   a) procesul în care s-a pronunțatin care s-a pronuntat condamnarea nu s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile pertinente din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertățilordesfasurat in conformitate cu dispozitiile pertinente din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale;

   b) împotriva condamnatului s-a pronunțat în România o hotărâreimpotriva condamnatului s-a pronuntat in Romania o hotarare de condamnare pentru aceeași faptă ori este în curs o procedură penală având ca obiect aceeași faptăaceeasi fapta ori este in curs o procedura penala avand ca obiect aceeasi fapta pentru care acesta a fost condamnat în străinătate;in strainatate;

   c) persoana condamnată a părăsit România, stabilindu-și domiciliul într-uncondamnata a parasit Romania, stabilindu-si domiciliul intr-un alt stat, iar legăturilelegaturile sale cu statul românroman nu mai sunt semnificative;

   d) persoana condamnatăcondamnata a comis o infracțiune gravă, de natură săinfractiune grava, de natura sa alarmeze societatea, sau a întreținut relații strânseintretinut relatii stranse cu membri ai unor organizații criminale, de natură să facă îndoielnică reinserția sa socială în România.organizatii criminale, de natura sa faca indoielnica reinsertia sa sociala in Romania.

5. 28.06.2004 – 24.06.2006text inițial

   Refuzul opțional al transferării

   Cererea de transferare a persoanei condamnate poate să fie refuzată, în principal, dacă:

   a) procesul în care s-a pronunțat condamnarea nu s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile pertinente din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

   b) împotriva condamnatului s-a pronunțat în România o hotărâre de condamnare pentru aceeași faptă ori este în curs o procedură penală având ca obiect aceeași faptă pentru care acesta a fost condamnat în străinătate;

   c) persoana condamnată a părăsit România, stabilindu-și domiciliul într-un alt stat, iar legăturile sale cu statul român nu mai sunt semnificative;

   d) persoana condamnată a comis o infracțiune gravă, de natură să alarmeze societatea, sau a întreținut relații strânse cu membri ai unor organizații criminale, de natură să facă îndoielnică reinserția sa socială în România.