Titlul VI Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană · Capitolul II Punerea în executare pe teritoriul României a pedepselor sau măsurilor privative de libertate aplicate de instanțele altor state membre ale Uniunii Europene · Secțiunea a 2-a Transferarea persoanelor condamnate, deținute în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România
Art. 165 Legea 302/2004 — Măsuri premergătoare sesizării instanței
Legea nr. 302 din 28 iunie 2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală · Drept Penal
(1) În cazul în care se constată că statul emitent a transmis hotărârea judecătorească și certificatul prevăzut în anexa nr. 5, precum și, dacă este cazul, informațiile prevăzute la art. 164 lit. e) pct. (ii)-(iv), Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, le înaintează parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție domiciliază persoana condamnată, în vederea sesizării curții de apel. Sesizarea instanței se face în termen de cel mult 20 de zile de la data înregistrării cauzei la parchet.
(2) Procurorul, primind dosarul, verifică dacă:
a) executarea hotărârii judecătorești transmise de statul emitent în România ar fi contrară principiului non bis in idem;
b) persoana condamnată este cercetată penal în România pentru aceleași infracțiuni pentru care a fost pronunțată hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent;
c) persoana condamnată este cercetată penal în România pentru alte infracțiuni decât cele pentru care a fost pronunțată hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent. Dacă este cazul, informează procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanța pe rolul căreia se află cauza spre soluționare cu privire la efectele regulii specialității și, atunci când nu sunt incidente dispozițiile art. 167 alin. (1) lit. a), b), d) și e), solicită transmiterea informațiilor prevăzute la art. 87 alin. (1);
d) este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 163.
(3) Informațiile necesare verificărilor prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) sunt comunicate procurorului, în termen de cel mult 5 zile de la data primirii solicitării.
(4) În cazul în care sunt incidente dispozițiile alin. (2) lit. c), se informează procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanța pe rolul căreia se află cauza spre soluționare, cu privire la dreptul persoanei condamnate de a i se aplica regula specialității, potrivit art. 169.
(5) Dacă, până la sesizarea instanței, statul emitent își retrage certificatul, procurorul dispune clasarea și restituie dosarul direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției.
Istoricul articolului
Versiunile anterioare ale art. 165 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.
27.05.2019 – prezentrepublicare
Consultarea statului de executareMăsuri premergătoare sesizării instanței(1) În cazul în care se constată că statul emitent a transmis hotărârea judecătorească și certificatul prevăzut în anexa nr. 5, precum și, dacă este cazul, informațiile prevăzute la art. 164 lit. e) pct. (ii)-(iv), Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate,
se consultă cu autoritățile competente ale statului de executare ori de câte ori este necesar. Consultarea poate fi realizată indiferent dacă inițierea procedurii de transmitere a hotărârii judecătorești și a certificatului a fost solicitată de persoana condamnată sau de statul de executare.(2) Consultarea este obligatorie în cazul prevăzut la art. 166le înaintează parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție domiciliază persoana condamnată, în vederea sesizării curții de apel. Sesizarea instanței se face în termen de cel mult 20 de zile de la data înregistrării cauzei la parchet.(2) Procurorul, primind dosarul, verifică dacă:
a) executarea hotărârii judecătorești transmise de statul emitent în România ar fi contrară principiului non bis in idem;
b) persoana condamnată este cercetată penal în România pentru aceleași infracțiuni pentru care a fost pronunțată hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent;
c) persoana condamnată este cercetată penal în România pentru alte infracțiuni decât cele pentru care a fost pronunțată hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent. Dacă este cazul, informează procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanța pe rolul căreia se află cauza spre soluționare cu privire la efectele regulii specialității și, atunci când nu sunt incidente dispozițiile art. 167 alin. (1) lit.
b) și c).a), b), d) și e), solicită transmiterea informațiilor prevăzute la art. 87 alin. (1);(3) În cazul în care în urma consultării realizate și a avizului transmis de autoritatea competentă a statului de executare se constată că executarea pedepsei în statul de executare nu ar servi scopului de a facilita reabilitarea socială și reintegrarea în societate a persoanei, Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, comunică persoanei condamnate și, după caz, instanței de executare sau instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere decizia luată.d) este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 163.(3) Informațiile necesare verificărilor prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) sunt comunicate procurorului, în termen de cel mult 5 zile de la data primirii solicitării.
(4) În cazul în care sunt incidente dispozițiile alin. (2) lit. c), se informează procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau instanța pe rolul căreia se află cauza spre soluționare, cu privire la dreptul persoanei condamnate de a i se aplica regula specialității, potrivit art. 169.
(5) Dacă, până la sesizarea instanței, statul emitent își retrage certificatul, procurorul dispune clasarea și restituie dosarul direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției.
26.12.2013 – 27.05.2019modificat prin Legea 300/2013
Refuzul opțional al transferăriiConsultarea statului de executareCererea de transferare a persoanei condamnate poate să fie refuzată, în principal, dacă:a) procesul în care s-a pronunțat condamnarea nu s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile pertinente din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;b) împotriva condamnatului s-a pronunțat în România o hotărâre de condamnare pentru aceeași faptă ori este în curs o procedură penală având ca obiect aceeași faptă pentru care acesta a fost condamnat în străinătate;c) persoana condamnată a părăsit România, stabilindu-și domiciliul într-un alt stat, iar legăturile sale cu statul român nu mai sunt semnificative;d) persoana condamnată a comis o infracțiune gravă, de natură să alarmeze societatea, sau a întreținut relații strânse cu membri ai unor organizații criminale, de natură să facă îndoielnică reinserția sa socială în România.(1) Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, se consultă cu autoritățile competente ale statului de executare ori de câte ori este necesar. Consultarea poate fi realizată indiferent dacă inițierea procedurii de transmitere a hotărârii judecătorești și a certificatului a fost solicitată de persoana condamnată sau de statul de executare.(2) Consultarea este obligatorie în cazul prevăzut la art. 166 alin. (1) lit. b) și c).
(3) În cazul în care în urma consultării realizate și a avizului transmis de autoritatea competentă a statului de executare se constată că executarea pedepsei în statul de executare nu ar servi scopului de a facilita reabilitarea socială și reintegrarea în societate a persoanei, Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, comunică persoanei condamnate și, după caz, instanței de executare sau instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere decizia luată.
31.05.2011 – 26.12.2013republicare
Audierile prin videoconferinta(1) In cazul in care o persoana care se afla pe teritoriul Romaniei trebuie sa fie audiata ca martor sau expert de catre autoritatile judiciare ale unui stat strain si este inoportun sau imposibil pentru acea persoana sa se infatiseze personal pe teritoriul acelui stat, statul strain poate solicita ca audierea sa aiba loc prin videoconferinta, potrivit alineatelor urmatoare.Refuzul opțional al transferăriiCererea de transferare a persoanei condamnate poate să fie refuzată, în principal, dacă:
(2) O asemenea cerere poate fi acceptata de statul roman daca nu contravine principiilor sale fundamentale de drept si cu conditia sa dispuna de mijloacele tehnice care sa permita efectuarea audierii prin videoconferinta.a) procesul în care s-a pronunțat condamnarea nu s-a desfășurat în conformitate cu dispozițiile pertinente din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;(3) In cererea de audiere prin videoconferinta trebuie sa se precizeze, in afara de informatiile prevazute la art. 159, motivul pentru care nu este oportun sau este imposibil ca martorul sau expertul sa fie prezent personal la audiere, precum si denumirea autoritatii judiciare si numele persoanelor care vor proceda la audiere.(4) Martorul sau expertul va fi citat potrivit legii romane.(5) Autoritatile judiciare competente pentru aplicarea prezentului articol sunt curtile de apel, in cursul judecatii, respectiv Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cursul urmaririi penale.(6) Audierea prin videoconferinta se desfasoara potrivit urmatoarelor reguli:a) audierea are loc in prezenta judecatorului sau procurorului roman competent, dupa caz, asistat, dupa caz, de un interpret; acesta verifica identitatea persoanei audiate si este obligat sa asigure respectarea principiilor fundamentale ale legii romane. In cazul in care constata ca sunt incalcate principiile fundamentale ale dreptului roman, judecatorul sau procurorul ia de indata masurile necesare pentru a asigura desfasurarea audierii in conformitate cu legea romana;b) autoritatile judiciare romane competente si cele ale statului solicitant convin, dupa caz, asupra masurilor de protectie a martorului sau expertului;b) împotriva condamnatului s-a pronunțat în România o hotărâre de condamnare pentru aceeași faptă ori este în curs o procedură penală având ca obiect aceeași faptă pentru care acesta a fost condamnat în străinătate;c)
audierea se efectueaza direct de catre autoritatea judiciara competenta a statului solicitant sau sub coordonarea acesteia, potrivit legii sale interne;d) martorul sau expertul va fi asistat, dupa caz, de un interpret, potrivit legii romane;e) persoana chemata ca martor sau expert poate invoca dreptul de a nu depune marturie, care ii este conferit fie de legea romana, fie de legea statului solicitat.persoana condamnată a părăsit România, stabilindu-și domiciliul într-un alt stat, iar legăturile sale cu statul român nu mai sunt semnificative;(7) Fara a aduce atingere masurilor convenite pentru protectia martorilor, autoritatea judiciara romana intocmeste un proces-verbal in care se consemneaza data si locul audierii, identitatea persoanei audiate, informatii privind depunerea juramantului si conditiile tehnice in care audierea s-a desfasurat. Procesul-verbal se transmite autoritatii judiciare competente a statului solicitant.(8) Dispozitiile Codului de procedura penala se aplica in mod corespunzator.(9) Dispozitiile prezentului articol se pot aplica si in cazul audierii invinuitilor sau inculpatilor, daca persoana in cauza consimte si daca exista un acord in acest sens intre autoritatile judiciare romane si cele ale statului solicitant.(10) Cheltuielile legate de stabilirea legaturii video, cele legate de punerea la dispozitie a acestei legaturi in statul solicitant, remunerarea interpretilor si indemnizatiile platite martorilor si expertilor, precum si cheltuielile de deplasare in statul solicitat vor fi rambursate de statul strain solicitant statului roman, daca acesta din urma nu a renuntat expres la rambursarea acestor cheltuieli in totalitate sau partial.(11) Dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator si in cazul in care asistenta este solicitata de autoritatile judiciare romane.d) persoana condamnată a comis o infracțiune gravă, de natură să alarmeze societatea, sau a întreținut relații strânse cu membri ai unor organizații criminale, de natură să facă îndoielnică reinserția sa socială în România.13.11.2008 – 31.05.2011formă consolidată
Audierile prin videoconferinta
(1)
În cazul în care o persoanăIn cazul in care o persoana care se afla pe teritoriulRomâniei trebuie săRomaniei trebuie sa fie audiata ca martor sau expert decătre autoritățilecatre autoritatile judiciare ale unui stat strainșisi este inoportun sau imposibil pentru acea persoanasăsa se infatiseze personal pe teritoriul acelui stat, statul strain poate solicita ca audiereasă aibăsa aiba loc prin videoconferinta, potrivit alineatelor urmatoare.(2) O asemenea cerere poate fi acceptata de statul
român dacăroman daca nu contravine principiilor sale fundamentale de dreptși cu condiția sa dispunăsi cu conditia sa dispuna de mijloacele tehnice caresă permităsa permita efectuarea audierii prin videoconferinta.(3)
ÎnIn cererea de audiere prin videoconferinta trebuiesă se precizeze, în afară de informațiile prevăzutesa se precizeze, in afara de informatiile prevazute la art. 159, motivul pentru care nu este oportun sau este imposibil ca martorul sau expertulsăsa fie prezent personal la audiere, precumși denumirea autorității judiciare șisi denumirea autoritatii judiciare si numele persoanelor care vor proceda la audiere.(4) Martorul sau expertul va fi citat potrivit legii
române.romane.(5)
AutoritățileAutoritatile judiciare competente pentru aplicarea prezentului articol sunt curtile de apel,înin cursul judecatii, respectiv Parchetul de pelângă Înaltălanga Inalta Curte de Casatieși Justiție, însi Justitie, in cursul urmaririi penale.(6) Audierea prin videoconferinta se
desfășoarădesfasoara potrivit urmatoarelor reguli:a) audierea are loc
înin prezenta judecatorului sau procuroruluiromân competent, după caz, asistat, dupăroman competent, dupa caz, asistat, dupa caz, de un interpret; acesta verifica identitatea persoanei audiateși este obligat săsi este obligat sa asigure respectarea principiilor fundamentale ale legiiromâne. În cazul înromane. In cazul in care constata ca sunt incalcate principiile fundamentale ale dreptuluiromân,roman, judecatorul sau procurorul ia deîndatăindata masurile necesare pentru a asiguradesfășurarea audierii îndesfasurarea audierii in conformitate cu legearomână;romana;b)
autoritățile judiciare române competente șiautoritatile judiciare romane competente si cele ale statului solicitant convin,dupădupa caz, asupra masurilor deprotecțieprotectie a martorului sau expertului;c) audierea se efectueaza direct de
către autoritatea judiciara competențacatre autoritatea judiciara competenta a statului solicitant sau sub coordonarea acesteia, potrivit legii sale interne;d) martorul sau expertul va fi asistat,
dupădupa caz, de un interpret, potrivit legiiromâne;romane;e) persoana chemata ca martor sau expert poate invoca dreptul de a nu depune marturie, care
îiii este conferit fie de legearomână,romana, fie de legea statului solicitat.(7)
FărăFara a aduce atingere masurilor convenite pentru protectia martorilor, autoritatea judiciararomână întocmește un proces-verbal înromana intocmeste un proces-verbal in care se consemneaza datașisi locul audierii, identitatea persoanei audiate,informațiiinformatii privind depunerea juramantuluiși condițiile tehnice însi conditiile tehnice in care audierea s-adesfășurat.desfasurat. Procesul-verbal se transmiteautoritățiiautoritatii judiciare competente a statului solicitant.(8) Dispozitiile Codului de procedura penala se
aplică în mod corespunzător.aplica in mod corespunzator.(9) Dispozitiile prezentului articol se pot aplica
și însi in cazul audierii invinuitilor sau inculpatilor,dacă persoana în cauza consimte și dacădaca persoana in cauza consimte si daca exista un acordîn acest sens între autoritățile judiciare române șiin acest sens intre autoritatile judiciare romane si cele ale statului solicitant.(10) Cheltuielile legate de stabilirea legaturii video, cele legate de punerea la
dispozițiedispozitie a acestei legaturiînin statul solicitant, remunerareainterpreților șiinterpretilor si indemnizatiile platite martorilorși expertilor, precum șisi expertilor, precum si cheltuielile de deplasareînin statul solicitat vor fi rambursate de statul strain solicitant statuluiromân, dacăroman, daca acesta din urma nu a renuntat expres la rambursarea acestor cheltuieliîn totalitate sau parțial.in totalitate sau partial.(11) Dispozitiile prezentului articol se
aplică în mod corespunzător și în cazul în care asistențaaplica in mod corespunzator si in cazul in care asistenta este solicitata deautoritățile judiciare române.autoritatile judiciare romane.24.06.2006 – 13.11.2008modificat prin Legea 224/2006
Transmiterea spontană de informațiiAudierile prin videoconferinta(1)
Autoritățile judiciare române pot, fără cerere prealabilă, să transmită autorităților competenteÎn cazul în care o persoană care se afla pe teritoriul României trebuie să fie audiata ca martor sau expert de către autoritățile judiciare ale unui statparte la Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 8 noiembrie 2001, informațiile obținute în cadrul unei anchete, atunci când consideră că acestea ar putea ajuta statul destinatar să inițieze o procedură penală sau când informațiile ar putea conduce la formularea unei cereri de asistență judiciară.strain și este inoportun sau imposibil pentru acea persoana să se infatiseze personal pe teritoriul acelui stat, statul strain poate solicita ca audierea să aibă loc prin videoconferinta, potrivit alineatelor urmatoare.(2) O asemenea cerere poate fi acceptata de statul român dacă nu contravine principiilor sale fundamentale de drept și cu condiția sa dispună de mijloacele tehnice care să permită efectuarea audierii prin videoconferinta.
(3) În cererea de audiere prin videoconferinta trebuie să se precizeze, în afară de informațiile prevăzute la art. 159, motivul pentru care nu este oportun sau este imposibil ca martorul sau expertul să fie prezent personal la audiere, precum și denumirea autorității judiciare și numele persoanelor care vor proceda la audiere.
(4) Martorul sau expertul va fi citat potrivit legii române.
(5) Autoritățile judiciare competente pentru aplicarea prezentului articol sunt curtile de apel, în cursul judecatii, respectiv Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casatie și Justiție, în cursul urmaririi penale.
(6) Audierea prin videoconferinta se desfășoară potrivit urmatoarelor reguli:
a) audierea are loc în prezenta judecatorului sau procurorului român competent, după caz, asistat, după caz, de un interpret; acesta verifica identitatea persoanei audiate și este obligat să asigure respectarea principiilor fundamentale ale legii române. În cazul în care constata ca sunt incalcate principiile fundamentale ale dreptului român, judecatorul sau procurorul ia de îndată masurile necesare pentru a asigura desfășurarea audierii în conformitate cu legea română;
b) autoritățile judiciare române competente și cele ale statului solicitant convin, după caz, asupra masurilor de protecție a martorului sau expertului;
(2) Statul român poate impune anumite condiții privitoare la modul de utilizare a informațiilor transmise, potrivit prevederilor alin. (1). Statul destinatar este obligat să respecte condițiile impuse.c) audierea se efectueaza direct de către autoritatea judiciara competența a statului solicitant sau sub coordonarea acesteia, potrivit legii sale interne;d) martorul sau expertul va fi asistat, după caz, de un interpret, potrivit legii române;
e) persoana chemata ca martor sau expert poate invoca dreptul de a nu depune marturie, care îi este conferit fie de legea română, fie de legea statului solicitat.
(7) Fără a aduce atingere masurilor convenite pentru protectia martorilor, autoritatea judiciara română întocmește un proces-verbal în care se consemneaza data și locul audierii, identitatea persoanei audiate, informații privind depunerea juramantului și condițiile tehnice în care audierea s-a desfășurat. Procesul-verbal se transmite autorității judiciare competente a statului solicitant.
(8) Dispozitiile Codului de procedura penala se aplică în mod corespunzător.
(9) Dispozitiile prezentului articol se pot aplica și în cazul audierii invinuitilor sau inculpatilor, dacă persoana în cauza consimte și dacă exista un acord în acest sens între autoritățile judiciare române și cele ale statului solicitant.
(10) Cheltuielile legate de stabilirea legaturii video, cele legate de punerea la dispoziție a acestei legaturi în statul solicitant, remunerarea interpreților și indemnizatiile platite martorilor și expertilor, precum și cheltuielile de deplasare în statul solicitat vor fi rambursate de statul strain solicitant statului român, dacă acesta din urma nu a renuntat expres la rambursarea acestor cheltuieli în totalitate sau parțial.
(11) Dispozitiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul în care asistența este solicitata de autoritățile judiciare române.
28.06.2004 – 24.06.2006text inițial
Transmiterea spontană de informații
(1) Autoritățile judiciare române pot, fără cerere prealabilă, să transmită autorităților competente ale unui stat parte la Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 8 noiembrie 2001, informațiile obținute în cadrul unei anchete, atunci când consideră că acestea ar putea ajuta statul destinatar să inițieze o procedură penală sau când informațiile ar putea conduce la formularea unei cereri de asistență judiciară.
(2) Statul român poate impune anumite condiții privitoare la modul de utilizare a informațiilor transmise, potrivit prevederilor alin. (1). Statul destinatar este obligat să respecte condițiile impuse.
Ai o întrebare despre art. 165 din Legea 302/2004?
Agent Juridic îți explică articolul pe situația ta, cu trimitere exactă la textul în vigoare și la modificările lui.
Întreabă Agent Juridic gratuit