Art. 237 Legea 302/2004 — Livrări supravegheate

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 237 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 27.05.2019 – prezentrepublicare

   Consecințele transmiterii unei hotărâriLivrări supravegheate

   (1) Sub rezerva dispozițiilor alin. (2), statul român nu poate proceda la executarea unei hotărâri transmise de autoritățile judiciare române emitente.

   (2) Dreptul de executare a hotărârii este redobândit de statul român:

   a) dacă este informat de statul de executare referitor la neexecutarea totală sau parțială ori la nerecunoașterea sau neexecutarea deciziei în cazurile prevăzute la art. 241, cu excepția celui prevăzut la art. 241 alin. (2) lit. a), și în cazul prevăzut la art. 245 alin. (1) din prezenta lege, precum și în cazul prevăzut la art. 20 alin. (3) din decizia-cadru; sauAutoritățile judiciare române competente autorizează, la cerere, în condițiile prevăzute de legea română, livrări supravegheate, în cadrul unor proceduri penale privind infracțiuni care pot da loc la extrădare.

   b) în situația în care hotărârea este retrasă din statul de executare potrivit art. 236.(2) Livrările supravegheate se derulează potrivit legii române.

   (3) Dacă, după transmiterea unei hotărâri, o autoritate română primește orice sumă de bani pe care persoana condamnată a achitat-o de bunăvoie în virtutea hotărârii, autoritatea respectivă va informa neîntârziat autoritatea competentă din statul de executare. Dispozițiile art. 243 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.Dispozițiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și în cazul în care asistența este solicitată de autoritățile judiciare române.

2. 31.05.2011 – 27.05.2019prima formă disponibilă

   Consecințele transmiterii unei hotărâri

   (1) Sub rezerva dispozițiilor alin. (2), statul român nu poate proceda la executarea unei hotărâri transmise de autoritățile judiciare române emitente.

   (2) Dreptul de executare a hotărârii este redobândit de statul român:

   a) dacă este informat de statul de executare referitor la neexecutarea totală sau parțială ori la nerecunoașterea sau neexecutarea deciziei în cazurile prevăzute la art. 241, cu excepția celui prevăzut la art. 241 alin. (2) lit. a), și în cazul prevăzut la art. 245 alin. (1) din prezenta lege, precum și în cazul prevăzut la art. 20 alin. (3) din decizia-cadru; sau

   b) în situația în care hotărârea este retrasă din statul de executare potrivit art. 236.

   (3) Dacă, după transmiterea unei hotărâri, o autoritate română primește orice sumă de bani pe care persoana condamnată a achitat-o de bunăvoie în virtutea hotărârii, autoritatea respectivă va informa neîntârziat autoritatea competentă din statul de executare. Dispozițiile art. 243 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.