Titlul VIII Asistența judiciară în materie penală · Capitolul I Asistența judiciară internațională

Art. 239 Legea 302/2004 — Echipele comune de anchetă

Legea nr. 302 din 28 iunie 2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală · Drept Penal

În vigoare din 27.05.2019Formă consolidată la 19.12.2025 3 versiuni

(1) Echipele comune de anchetă pot fi constituite și pot funcționa pe teritoriile României și ale altor state cu scopul de a facilita efectuarea de cercetări penale. Procedurile care reglementează funcționarea acestor echipe, precum și componența, durata, locația, organizarea, funcțiile, scopul și condițiile de participare a membrilor unei echipe la activitățile de anchetă se stabilesc prin acord scris. Membrul național la Eurojust sau adjunctul acestuia poate participa la activitățile desfășurate în cadrul echipei comune de anchetă. În relația cu statele membre ale Uniunii Europene și statele care sunt părți la Convenția din 19 iunie 1990 de aplicare a Acordului de la Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduală a controalelor la frontierele comune, Schengen, acordul se încheie de către prim-procurorul sau procurorul general al parchetului în care își desfășoară activitatea procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau, în cazul în care nu există nicio procedură penală în desfășurare pe teritoriul României, indiferent de natura infracțiunii, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de procurorul desemnat de către acesta. În relația cu statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, acordul se încheie de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurorul desemnat de acesta.

(2) Pentru constituirea echipelor comune de anchetă, în cazul infracțiunilor care, potrivit legii, sunt date în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau a Direcției Naționale Anticorupție, acordul se încheie de către procurorii șefi ai acestora sau de către procurorul desemnat de către aceștia.

(3) O echipă comună de anchetă poate fi creată în special când:

a) în cadrul unei proceduri în curs în statul solicitant se impune efectuarea unor anchete dificile și care implică importante mijloace umane și de altă natură, care privesc ambele state;

b) mai multe state efectuează anchete care necesită o acțiune coordonată și concertată în statele în cauză.

(4) Cererea de formare a unei echipe comune de anchetă poate fi formulată de orice stat implicat. Echipa este formată în unul dintre statele în care ancheta trebuie efectuată.

(5) Cererea de formare a unei echipe comune de anchetă cuprinde propuneri referitoare la componența echipei.

(6) Componenții echipei comune desemnați de autoritățile române au calitatea de membri, în timp ce cei desemnați de un stat străin au calitatea de membri detașați.

(7) Activitatea echipei comune de anchetă pe teritoriul statului român se desfășoară potrivit următoarelor reguli generale:

a) conducătorul echipei este un reprezentant al autorității judiciare române competente;

b) acțiunile echipei se desfășoară conform legii române. Membrii echipei și membrii detașați ai echipei își execută sarcinile sub responsabilitatea persoanei prevăzute la lit. a).

(8) Membrii detașați pe lângă echipa comună de anchetă sunt abilitați să fie prezenți la efectuarea oricăror acte procedurale, cu excepția cazului când conducătorul echipei decide contrariul.

(9) Atunci când activitatea echipei comune de anchetă se desfășoară pe teritoriul altui stat, dacă se apreciază că este necesară îndeplinirea unor acte de cercetare pe teritoriul României, procurorul care este membru al echipei comune de anchetă poate cere autorităților române să îndeplinească acele acte, fără ca celelalte state participante să mai depună o cerere de cooperare judiciară, în afară de cazul în care se solicită arestarea unei persoane în vederea extrădării sau predării, după caz. Procedurile necesare efectuării activității respective în România vor fi cele aplicabile activităților de cercetare penală, potrivit legii române.

(10) Un membru detașat pe lângă echipa comună de anchetă poate, conform dreptului său național și în limitele competențelor sale, să furnizeze echipei informațiile care sunt la dispoziția statului care l-a detașat în scopul derulării anchetelor penale efectuate de echipă.

(11) Informațiile obținute în mod obișnuit de un membru sau un membru detașat în cadrul participării la o echipă comună de anchetă și care nu pot fi obținute în alt mod de către autoritățile competente ale statelor implicate pot fi utilizate în scopurile următoare:

a) în scopul pentru care a fost creată echipa;

b) pentru a descoperi, a cerceta sau a urmări alte infracțiuni, cu consimțământul statului pe teritoriul căruia au fost obținute informațiile;

c) pentru a preveni un pericol iminent și serios pentru securitatea publică și cu respectarea dispozițiilor prevăzute la lit. b);

d) în alte scopuri, cu condiția ca acest lucru să fie convenit de către statele care au format echipa.

(12) În cazul echipelor comune de anchetă care funcționează pe teritoriul României, membrii detașați ai echipei sunt asimilați membrilor români în ceea ce privește infracțiunile săvârșite împotriva acestora sau de către aceștia.

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 239 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

  1. 27.05.2019 – prezentrepublicare

    Domeniul de aplicareEchipele comune de anchetă

    (1) Următoarele infracțiuni, dacă se pedepsesc în statul emitent, astfel cum sunt definite de legislația statului emitent, dau loc, conform prevederilor deciziei-cadru și fără a fi necesară verificarea dublei incriminări a faptei, la recunoașterea și executarea hotărârilor:

    1. participarea la un grup criminal organizat;

    2. terorismul;

    3. traficul de persoane;

    4. exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă;

    5. traficul ilicit de droguri și substanțe psihotrope;

    6. traficul ilicit de arme, muniții și substanțe explozive;

    7. corupția;

    8. frauda, inclusiv cea care aduce atingere intereselor financiare ale Comunităților Europene în înțelesul Convenției din 26 iulie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene;

    9. spălarea produselor infracțiunii;

    10. falsificarea de monedă, inclusiv contrafacerea monedei euro;

    11. fapte legate de criminalitatea informatică;

    12. infracțiuni împotriva mediului, inclusiv traficul ilicit de specii animale pe cale de dispariție și de specii și soiuri de plante pe cale de dispariție;

    13. facilitarea intrării și șederii ilegale;

    14. omorul, vătămarea corporală gravă;Echipele comune de anchetă pot fi constituite și pot funcționa pe teritoriile României și ale altor state cu scopul de a facilita efectuarea de cercetări penale. Procedurile care reglementează funcționarea acestor echipe, precum și componența, durata, locația, organizarea, funcțiile, scopul și condițiile de participare a membrilor unei echipe la activitățile de anchetă se stabilesc prin acord scris. Membrul național la Eurojust sau adjunctul acestuia poate participa la activitățile desfășurate în cadrul echipei comune de anchetă. În relația cu statele membre ale Uniunii Europene și statele care sunt părți la Convenția din 19 iunie 1990 de aplicare a Acordului de la Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduală a controalelor la frontierele comune, Schengen, acordul se încheie de către prim-procurorul sau procurorul general al parchetului în care își desfășoară activitatea procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală sau, în cazul în care nu există nicio procedură penală în desfășurare pe teritoriul României, indiferent de natura infracțiunii, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de procurorul desemnat de către acesta. În relația cu statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, acordul se încheie de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurorul desemnat de acesta.

    15. traficul ilicit de organe și țesuturi umane;

    16. răpirea, lipsirea de libertate în mod ilegal și luarea de ostateci;

    17. rasismul și xenofobia;

    18. furtul organizat sau armat;

    19. traficul ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichități și opere de artă;(2) Pentru constituirea echipelor comune de anchetă, în cazul infracțiunilor care, potrivit legii, sunt date în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau a Direcției Naționale Anticorupție, acordul se încheie de către procurorii șefi ai acestora sau de către procurorul desemnat de către aceștia.

    20. înșelăciunea;(3) O echipă comună de anchetă poate fi creată în special când:

    21. racketul și extorcarea de fonduri;a) în cadrul unei proceduri în curs în statul solicitant se impune efectuarea unor anchete dificile și care implică importante mijloace umane și de altă natură, care privesc ambele state;

    22. contrafacerea și pirateria produselor;b) mai multe state efectuează anchete care necesită o acțiune coordonată și concertată în statele în cauză.

    23. falsificarea de acte oficiale și uzul de fals;(4) Cererea de formare a unei echipe comune de anchetă poate fi formulată de orice stat implicat. Echipa este formată în unul dintre statele în care ancheta trebuie efectuată.

    24. falsificarea de mijloace de plată;(5) Cererea de formare a unei echipe comune de anchetă cuprinde propuneri referitoare la componența echipei.

    25. traficul ilicit de substanțe hormonale și alți factori de creștere;(6) Componenții echipei comune desemnați de autoritățile române au calitatea de membri, în timp ce cei desemnați de un stat străin au calitatea de membri detașați.

    26. traficul ilicit de materiale nucleare sau radioactive;(7) Activitatea echipei comune de anchetă pe teritoriul statului român se desfășoară potrivit următoarelor reguli generale:

    27. traficul de vehicule furate;a) conducătorul echipei este un reprezentant al autorității judiciare române competente;

    28. violul;b) acțiunile echipei se desfășoară conform legii române. Membrii echipei și membrii detașați ai echipei își execută sarcinile sub responsabilitatea persoanei prevăzute la lit. a).

    29. incendierea cu intenție;(8) Membrii detașați pe lângă echipa comună de anchetă sunt abilitați să fie prezenți la efectuarea oricăror acte procedurale, cu excepția cazului când conducătorul echipei decide contrariul.

    30. crime aflate în jurisdicția Curții Penale Internaționale;

    31. sechestrarea ilegală de nave sau aeronave;

    32. sabotajul;

    33. comportamente care încalcă reglementările privind traficul rutier, inclusiv încălcări ale reglementărilor privind orele de condus și perioadele de odihnă și reglementările privind bunurile periculoase;

    34. contrabanda cu mărfuri;

    35. încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală;

    36. amenințări și acte de violență împotriva persoanelor, inclusiv violența din cadrul evenimentelor sportive;

    37. prejudicii supuse legii penale;(9) Atunci când activitatea echipei comune de anchetă se desfășoară pe teritoriul altui stat, dacă se apreciază că este necesară îndeplinirea unor acte de cercetare pe teritoriul României, procurorul care este membru al echipei comune de anchetă poate cere autorităților române să îndeplinească acele acte, fără ca celelalte state participante să mai depună o cerere de cooperare judiciară, în afară de cazul în care se solicită arestarea unei persoane în vederea extrădării sau predării, după caz. Procedurile necesare efectuării activității respective în România vor fi cele aplicabile activităților de cercetare penală, potrivit legii române.

    38. furtul;

    39. infracțiuni stabilite de statul emitent cu scopul de a pune în aplicare obligațiile ce reies din instrumentele internaționale adoptate conform Tratatului de instituire a Comunității Europene*) sau conform titlului VI din Tratatul privind Uniunea Europeană.(10) Un membru detașat pe lângă echipa comună de anchetă poate, conform dreptului său național și în limitele competențelor sale, să furnizeze echipei informațiile care sunt la dispoziția statului care l-a detașat în scopul derulării anchetelor penale efectuate de echipă.

    (11) Informațiile obținute în mod obișnuit de un membru sau un membru detașat în cadrul participării la o echipă comună de anchetă și care nu pot fi obținute în alt mod de către autoritățile competente ale statelor implicate pot fi utilizate în scopurile următoare:

    a) în scopul pentru care a fost creată echipa;

    b) pentru a descoperi, a cerceta sau a urmări alte infracțiuni, cu consimțământul statului pe teritoriul căruia au fost obținute informațiile;

    (2) Pentru alte fapte decât cele prevăzute la alin. (1), executarea sancțiunii pecuniare este subordonată condiției ca fapta la care se referă hotărârea autorității judiciare sau administrative străine să fie prevăzută și de legea română.c) pentru a preveni un pericol iminent și serios pentru securitatea publică și cu respectarea dispozițiilor prevăzute la lit. b);

    d) în alte scopuri, cu condiția ca acest lucru să fie convenit de către statele care au format echipa.

    (12) În cazul echipelor comune de anchetă care funcționează pe teritoriul României, membrii detașați ai echipei sunt asimilați membrilor români în ceea ce privește infracțiunile săvârșite împotriva acestora sau de către aceștia.

  2. 26.12.2013 – 27.05.2019modificat prin Legea 300/2013

    Domeniul de aplicare

    (1) Următoarele infracțiuni, dacă se pedepsesc în statul emitent, astfel cum sunt definite de legislația statului emitent, dau loc, conform prevederilor deciziei-cadru și fără a fi necesară verificarea dublei incriminări a faptei, la recunoașterea și executarea hotărârilor:

    1. participarea la un grup criminal organizat;

    2. terorismul;

    3. traficul de persoane;

    4. exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă;

    5. traficul ilicit de droguri și substanțe psihotrope;

    6. traficul ilicit de arme, muniții și substanțe explozive;

    7. corupția;

    8. frauda, inclusiv cea care aduce atingere intereselor financiare ale Comunităților Europene în înțelesul Convenției din 26 iulie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene;

    9. spălarea produselor infracțiunii;

    10. falsificarea de monedă, inclusiv contrafacerea monedei euro;

    11. fapte legate de criminalitatea informatică;

    12. infracțiuni împotriva mediului, inclusiv traficul ilicit de specii animale pe cale de dispariție și de specii și soiuri de plante pe cale de dispariție;

    13. facilitarea intrării și șederii ilegale;

    14. omorul, vătămarea corporală gravă;

    15. traficul ilicit de organe și țesuturi umane;

    16. răpirea, lipsirea de libertate în mod ilegal și luarea de ostateci;

    17. rasismul și xenofobia;

    18. furtul organizat sau armat;

    19. traficul ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichități și opere de artă;

    20. înșelăciunea;

    21. racketul și extorcarea de fonduri;

    22. contrafacerea și pirateria produselor;

    23. falsificarea de acte oficiale și uzul de fals;

    24. falsificarea de mijloace de plată;

    25. traficul ilicit de substanțe hormonale și alți factori de creștere;

    26. traficul ilicit de materiale nucleare sau radioactive;

    27. traficul de vehicule furate;

    28. violul;

    29. incendierea cu intenție;

    30. crime aflate în jurisdicția Curții Penale Internaționale;

    31. sechestrarea ilegală de nave sau aeronave;

    32. sabotajul;

    33. comportamente care încalcă reglementările privind traficul rutier, inclusiv încălcări ale reglementărilor privind orele de condus și perioadele de odihnă și reglementările privind bunurile periculoase;

    34. contrabanda cu mărfuri;

    35. încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală;

    36. amenințări și acte de violență împotriva persoanelor, inclusiv violența din cadrul evenimentelor sportive;

    37. prejudicii supuse legii penale;

    38. furtul;

    39. infracțiuni stabilite de statul emitent cu scopul de a pune în aplicare obligațiile ce reies din instrumentele internaționale adoptate conform Tratatului de instituire a Comunității Europene*) sau conform titlului VI din Tratatul privind Uniunea Europeană.

    (2) Pentru alte infracțiunifapte decât cele prevăzute la alin. (1), executarea sancțiunii pecuniare este subordonată condiției ca faptelefapta la care se referă hotărârea să constituie infracțiune potrivit legii române, indiferent de elementele constitutive ale acesteia și indiferent de modul în care este descrisă.autorității judiciare sau administrative străine să fie prevăzută și de legea română.

  3. 31.05.2011 – 26.12.2013prima formă disponibilă

    Domeniul de aplicare

    (1) Următoarele infracțiuni, dacă se pedepsesc în statul emitent, astfel cum sunt definite de legislația statului emitent, dau loc, conform prevederilor deciziei-cadru și fără a fi necesară verificarea dublei incriminări a faptei, la recunoașterea și executarea hotărârilor:

    1. participarea la un grup criminal organizat;

    2. terorismul;

    3. traficul de persoane;

    4. exploatarea sexuală a copiilor și pornografia infantilă;

    5. traficul ilicit de droguri și substanțe psihotrope;

    6. traficul ilicit de arme, muniții și substanțe explozive;

    7. corupția;

    8. frauda, inclusiv cea care aduce atingere intereselor financiare ale Comunităților Europene în înțelesul Convenției din 26 iulie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene;

    9. spălarea produselor infracțiunii;

    10. falsificarea de monedă, inclusiv contrafacerea monedei euro;

    11. fapte legate de criminalitatea informatică;

    12. infracțiuni împotriva mediului, inclusiv traficul ilicit de specii animale pe cale de dispariție și de specii și soiuri de plante pe cale de dispariție;

    13. facilitarea intrării și șederii ilegale;

    14. omorul, vătămarea corporală gravă;

    15. traficul ilicit de organe și țesuturi umane;

    16. răpirea, lipsirea de libertate în mod ilegal și luarea de ostateci;

    17. rasismul și xenofobia;

    18. furtul organizat sau armat;

    19. traficul ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichități și opere de artă;

    20. înșelăciunea;

    21. racketul și extorcarea de fonduri;

    22. contrafacerea și pirateria produselor;

    23. falsificarea de acte oficiale și uzul de fals;

    24. falsificarea de mijloace de plată;

    25. traficul ilicit de substanțe hormonale și alți factori de creștere;

    26. traficul ilicit de materiale nucleare sau radioactive;

    27. traficul de vehicule furate;

    28. violul;

    29. incendierea cu intenție;

    30. crime aflate în jurisdicția Curții Penale Internaționale;

    31. sechestrarea ilegală de nave sau aeronave;

    32. sabotajul;

    33. comportamente care încalcă reglementările privind traficul rutier, inclusiv încălcări ale reglementărilor privind orele de condus și perioadele de odihnă și reglementările privind bunurile periculoase;

    34. contrabanda cu mărfuri;

    35. încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală;

    36. amenințări și acte de violență împotriva persoanelor, inclusiv violența din cadrul evenimentelor sportive;

    37. prejudicii supuse legii penale;

    38. furtul;

    39. infracțiuni stabilite de statul emitent cu scopul de a pune în aplicare obligațiile ce reies din instrumentele internaționale adoptate conform Tratatului de instituire a Comunității Europene*) sau conform titlului VI din Tratatul privind Uniunea Europeană.

    (2) Pentru alte infracțiuni decât cele prevăzute la alin. (1), executarea este subordonată condiției ca faptele la care se referă hotărârea să constituie infracțiune potrivit legii române, indiferent de elementele constitutive ale acesteia și indiferent de modul în care este descrisă.

Ai o întrebare despre art. 239 din Legea 302/2004?

Agent Juridic îți explică articolul pe situația ta, cu trimitere exactă la textul în vigoare și la modificările lui.

Întreabă Agent Juridic gratuit