Art. 57 Legea 487/2002

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 57 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

1. 13.09.2012 – prezentrepublicare

   (1) Dacă instanța judecătorească competentă nu confirmă internarea nevoluntară, persoana în cauză are dreptul de a părăsi imediat unitatea spitalicească sau poate solicita, în urma consimțământului scris, continuarea tratamentului.

   (2) Dacă o persoană aflată în procedură de internare nevoluntară părăsește unitatea spitalicească fără să existe decizia comisiei prevăzute la art. 52 alin. (1) în acest sens sau hotărârea instanței de judecată competente, unitatea spitalicească are obligația de a sesiza imediat organele de poliție și parchetul de pe lângă instanța judecătorească competentă, precum și reprezentantul legal sau convențional.Transportul persoanei în cauză la spitalul de psihiatrie se realizează, de regulă, prin intermediul serviciului de ambulanță. În cazul în care comportamentul persoanei în cauză este vădit periculos pentru sine sau pentru alte persoane, transportul acesteia la spitalul de psihiatrie se realizează cu ajutorul poliției, jandarmeriei, pompierilor, în condițiile respectării tuturor măsurilor posibile de siguranță și respectării integrității fizice și demnității persoanei.

   (3) Când măsura internării nevoluntare a fost luată față de un pacient în a cărui ocrotire se află un minor sau o persoană pusă sub interdicție, căreia i s-a instituit curatela ori o persoană care din cauza bolii, vârstei sau altei cauze are nevoie de ajutor, medicul va informa, de îndată, autoritatea tutelară de la domiciliul sau reședința pacientului.(2) Transportul bolnavului psihic cu ambulanța se efectuează, întotdeauna, cu însoțitor.

2. 20.07.2012 – 13.09.2012modificat prin Legea 129/2012

   (1) Dacă instanța judecătorească competența nu autorizează internarea nevoluntara sau retrage autorizația, persoana în cauzacompetentă nu confirmă internarea nevoluntară, persoana în cauză are dreptul de a părăsi imediat unitatea spitaliceascaspitalicească sau poate solicita, în urma consimțământului scris, continuarea tratamentului.

   (2) Dacă o persoană aflată în procedura de internare nevoluntara părăsește unitatea spitaliceasca fără saprocedură de internare nevoluntară părăsește unitatea spitalicească fără să existe decizia comisiei de revizie a procedurii prevăzute la art. 52 alin. (1) în acest sens sau hotărârea instanței de judecată competente, unitatea spitaliceascaspitalicească are obligația de a sesiza imediat organele de poliție și parchetul de pe lângă instanța judecătorească competența, precum și familia, reprezentantul personal sau legal al competentă, precum și reprezentantul legal sau convențional.

   (3) Când măsura internării nevoluntare a fost luată față de un pacient în a cărui ocrotire se află un minor sau o persoană pusă sub interdicție, căreia i s-a instituit curatela ori o persoană care din cauza bolii, vârstei sau altei cauze are nevoie de ajutor, medicul va informa, de îndată, autoritatea tutelară de la domiciliul sau reședința pacientului.

3. 11.07.2002 – 20.07.2012text inițial

   (1) Dacă instanța judecătorească competența nu autorizează internarea nevoluntara sau retrage autorizația, persoana în cauza are dreptul de a părăsi imediat unitatea spitaliceasca sau poate solicita, în urma consimțământului scris, continuarea tratamentului.

   (2) Dacă o persoană aflată în procedura de internare nevoluntara părăsește unitatea spitaliceasca fără sa existe decizia comisiei de revizie a procedurii sau hotărârea instanței de judecată competente, unitatea spitaliceasca are obligația de a sesiza imediat organele de poliție și parchetul de pe lângă instanța judecătorească competența, precum și familia, reprezentantul personal sau legal al pacientului.