Capitolul III Concentrarea economică

Art. 9 Legea 21/1996

Lege nr. 21 din 10 aprilie 1996 legea concurentei · Societar & Comercial

În vigoare din 29.02.2016Formă consolidată la 13.03.2026 7 versiuni

(1) Se realizează o concentrare în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma:

a) fuzionării a două sau mai multe întreprinderi independente anterior sau părți ale unor întreprinderi; sau

b) dobândirii, de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puțin o întreprindere ori de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin achiziționarea de valori mobiliare sau de active, fie prin contract ori prin orice alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părți ale acestora.

(2) Crearea unei societăți în comun care îndeplinește în mod durabil toate funcțiile unei entități economice autonome constituie o concentrare potrivit prevederilor alin. (1) lit. b).

(3) În măsura în care crearea unei societăți în comun, reprezentând o concentrare potrivit prevederilor alin. (1), are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurențial al întreprinderilor rămase independente, o astfel de coordonare este evaluată în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3), precum și cu cele ale art. 101 alin. (1) și (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a se stabili dacă operațiunea este sau nu compatibilă cu un mediu concurențial normal.

(4) La realizarea evaluării prevăzute la alin. (3), Consiliul Concurenței ia în considerare, în special, următoarele criterii:

a) dacă două sau mai multe societăți-mamă rețin, într-o măsură semnificativă, activitățile de pe aceeași piață ca și societatea în comun ori de pe o piață situată în amonte sau în aval față de cea a societății în comun ori pe o piață vecină aflată în strânsă legătură cu această piață;

b) dacă prin coordonarea care reprezintă consecința directă a creării societății în comun întreprinderile implicate au posibilitatea de a elimina concurența pentru o parte semnificativă a produselor sau a serviciilor în cauză.

(5) Potrivit prevederilor prezentei legi, controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare în parte ori luate împreună și ținând seama de circumstanțele de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de a exercita o influență determinantă asupra unei întreprinderi, în special prin:

a) drepturi de proprietate sau de folosință asupra totalității ori a unei părți din activele unei întreprinderi;

b) drepturi sau contracte care conferă o influență determinantă asupra structurii întreprinderii, votului sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi.

(6) Controlul prevăzut la alin. (1)-(5) este dobândit de către persoana sau persoanele ori de către întreprinderile care:

a) sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevăzute la alin. (5);

b) nu sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevăzute la alin. (5), dar au puterea de a exercita influența determinantă conferită de acestea.

Istoricul articolului

Versiunile anterioare ale art. 9 și actele care l-au modificat, de la cea mai recentă.

  1. 29.02.2016 – prezentrepublicare

    (1) Se realizează o concentrare în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma:

    a) fuzionării a două sau mai multe întreprinderi independente anterior sau părți ale unor întreprinderi; sau

    b) dobândiriidobândirii, de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puțin o întreprindere ori de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin achiziționarea de valori mobiliare sau de active, fie prin contract ori prin orice alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părți ale acestora.

    (2) Crearea unei societăți în comun care îndeplinește în mod durabil toate funcțiile unei entități economice autonome constituie o concentrare potrivit prevederilor alin. (1) lit. b).

    (3) În măsura în care crearea unei societăți în comun, reprezentând o concentrare potrivit prevederilor alin. (1), are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurențial al întreprinderilor rămase independente, o astfel de coordonare este evaluată în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3), precum și cu cele ale art. 101 alin. (1) și (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a se stabili dacă operațiunea este sau nu compatibilă cu un mediu concurențial normal.

    (4) La realizarea evaluării prevăzute la alin. (3), Consiliul Concurenței ia în considerare, în special, următoarele criterii:

    a) dacă două sau mai multe societăți-mamă rețin, într-o măsură semnificativă, activitățile de pe aceeași piață ca și societatea în comun ori de pe o piață situată în amonte sau în aval față de cea a societății în comun ori pe o piață vecină aflată în strânsă legătură cu această piață;

    b) dacă prin coordonarea care reprezintă consecința directă a creării societății în comun întreprinderile implicate au posibilitatea de a elimina concurența pentru o parte semnificativă a produselor sau a serviciilor în cauză.

    (5) Potrivit prevederilor prezentei legi, controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare în parte ori luate împreună și ținând seama de circumstanțele de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de a exercita o influență determinantă asupra unei întreprinderi, în special prin:

    a) drepturi de proprietate sau de folosință asupra totalității ori a unei părți din activele unei întreprinderi;

    b) drepturi sau contracte care conferă o influență determinantă asupra structurii întreprinderii, votului sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi.

    (6) Controlul prevăzut la alin. (1)-(5) este dobândit de către persoana sau persoanele ori de către întreprinderile care:

    a) sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevăzute la alin. (5);

    b) nu sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevăzute la alin. (5), dar au puterea de a exercita influența determinantă conferită de acestea.

  2. 03.04.2014 – 29.02.2016republicare

    (1) Sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrației publice centrale ori locale și ale entităților către care acestea își deleagă atribuțiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, precum:

    a) limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale;

    b) stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.Se realizează o concentrare în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma:

    a) fuzionării a două sau mai multe întreprinderi independente anterior sau părți ale unor întreprinderi; sau

    b) dobândirii de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puțin o întreprindere ori de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin achiziționarea de valori mobiliare sau de active, fie prin contract ori prin orice alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părți ale acestora.

    (2) În cazul în care autoritățile sau instituțiile administrației publice centrale ori locale sau entitățile către care acestea și-au delegat atribuțiile nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenței în scopul restabilirii mediului concurențial, acesta poate introduce acțiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel București, solicitând instanței, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței, obligarea autorității sau instituției în cauză să emită un act administrativ ori să efectueze o anumită operațiune administrativă.

    (3) Consiliul Concurenței se poate adresa instanței în condițiile alin. (2), în termen de 6 luni de la data expirării perioadei prevăzute în decizie, perioada în care autoritatea sau instituția administrației publice centrale sau locale avea obligația să se conformeze măsurilor necesare restabilirii mediului concurențial normal.Crearea unei societăți în comun care îndeplinește în mod durabil toate funcțiile unei entități economice autonome constituie o concentrare potrivit prevederilor alin. (1) lit. b).

    (3) În măsura în care crearea unei societăți în comun, reprezentând o concentrare potrivit prevederilor alin. (1), are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurențial al întreprinderilor rămase independente, o astfel de coordonare este evaluată în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3), precum și cu cele ale art. 101 alin. (1) și (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a se stabili dacă operațiunea este sau nu compatibilă cu un mediu concurențial normal.

    (4) La realizarea evaluării prevăzute la alin. (3), Consiliul Concurenței ia în considerare, în special, următoarele criterii:

    a) dacă două sau mai multe societăți-mamă rețin, într-o măsură semnificativă, activitățile de pe aceeași piață ca și societatea în comun ori de pe o piață situată în amonte sau în aval față de cea a societății în comun ori pe o piață vecină aflată în strânsă legătură cu această piață;

    b) dacă prin coordonarea care reprezintă consecința directă a creării societății în comun întreprinderile implicate au posibilitatea de a elimina concurența pentru o parte semnificativă a produselor sau a serviciilor în cauză.

    (5) Potrivit prevederilor prezentei legi, controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare în parte ori luate împreună și ținând seama de circumstanțele de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de a exercita o influență determinantă asupra unei întreprinderi, în special prin:

    a) drepturi de proprietate sau de folosință asupra totalității ori a unei părți din activele unei întreprinderi;

    b) drepturi sau contracte care conferă o influență determinantă asupra structurii întreprinderii, votului sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi.

    (6) Controlul prevăzut la alin. (1)-(5) este dobândit de către persoana sau persoanele ori de către întreprinderile care:

    a) sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevăzute la alin. (5);

    b) nu sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevăzute la alin. (5), dar au puterea de a exercita influența determinantă conferită de acestea.

  3. 14.07.2011 – 03.04.2014modificat prin Legea 149/2011

    (1) Sunt interzise orice acțiuni sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale, care ori locale și ale entităților către care acestea își deleagă atribuțiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, precum:

    a) limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale;

    b) stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.

    (2) În cazul în care autoritățile sau instituțiile administrației publice centrale sau locale ori locale sau entitățile către care acestea și-au delegat atribuțiile nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenței în scopul restabilirii mediului concurențial, acesta poate introduce acțiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel București, solicitând instanței, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la restrângerea, împiedicarea sauori denaturarea concurenței, obligarea autorității sau instituției în cauză să emită un act administrativ sauori să efectueze o anumită operațiune administrativă.

    (3) Consiliul Concurenței se poate adresa instanței în condițiile alin. (2), în termen de 6 luni de la data expirării perioadei prevăzute în decizie, perioada în care autoritatea sau instituția administrației publice centrale sau locale avea obligația să se conformeze măsurilor necesare restabilirii mediului concurențial normal.

  4. 05.08.2010 – 14.07.2011modificat prin OUG 75/2010

    (1) Sunt interzise orice acțiuni ale organelor sau inacțiuni ale autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale, având ca obiect sau putand avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei, în special:care restrâng, împiedică sau denaturează concurența, precum:

    a) limitarea libertății comerțului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale;

    a) sa ia decizii care limiteaza libertatea comerțului sau autonomia agentilor economici, ce se exercită cu respectarea reglementarilor legale;

    b) sa stabileasca condiții discriminatorii pentru activitatea agentilor economici.

    (2) Dispozitiile alin. (1) nu fac obiectul aplicarii excepției stabilite la art. 2 alin. (1) lit. b).

    (3) În cazul în care organele administrației publice centrale sau locale nu se conformeaza deciziei Consiliului Concurentei, acesta are posibilitatea de a ataca actiunea la Curtea de Apel București.b) stabilirea de condiții discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.

    (2) În cazul în care autoritățile sau instituțiile administrației publice centrale sau locale nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenței în scopul restabilirii mediului concurențial, acesta poate introduce acțiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel București, solicitând instanței, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței, obligarea autorității sau instituției în cauză să emită un act administrativ sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.

    (3) Consiliul Concurenței se poate adresa instanței în condițiile alin. (2), în termen de 6 luni de la data expirării perioadei prevăzute în decizie, perioada în care autoritatea sau instituția administrației publice centrale sau locale avea obligația să se conformeze măsurilor necesare restabilirii mediului concurențial normal.

  5. 16.08.2005 – 05.08.2010republicare

    (1) Sunt interzise orice acțiuni ale organelor administrației publice centrale sau locale, având ca obiect sau putindputand avea ca efect restringerea,restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei, în special:

    a) sa ia decizii care limiteaza libertatea comerțului sau autonomia agentilor economici, ce se exercită cu respectarea reglementarilor legale;

    b) sa stabileasca condiții discriminatorii pentru activitatea agentilor economici.

    (2) Dispozitiile alin. (1) nu fac obiectul aplicarii excepției stabilite la art. 2 alin. (1) lit. b).

    (3) În cazul în care organele administrației publice centrale sau locale nu se conformeaza deciziei Consiliului Concurentei, acesta are posibilitatea de a ataca actiunea la Curtea de Apel București.

    Alineatul (3) al articolului 9 a fost introdus prin art.1, punctul 7 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 121 din 4 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 875 din 10 decembrie 2003.

  6. 10.12.2003 – 16.08.2005formă consolidată

    (1) Sunt interzise orice acțiuni ale organelor administrației publice centrale sau locale, având ca obiect sau putind avea ca efect restrîngerea, împiedicarearestringerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei, în special:

    a) sa ia decizii care limiteazălimiteaza libertatea comerțului sau autonomia agențiloragentilor economici, ce se exercită cu respectarea reglementărilorreglementarilor legale;

    b) sa stabileascăstabileasca condiții discriminatorii pentru activitatea agențiloragentilor economici.

    (2) DispozițiileDispozitiile alin. (1) nu fac obiectul aplicăriiaplicarii excepției stabilite la art. 2 alin. (1) lit. b).

    (3) În cazul în care organele administrației publice centrale sau locale nu se conformeaza deciziei Consiliului Concurentei, acesta are posibilitatea de a ataca actiunea la Curtea de Apel București.

    Alineatul (3) al articolului 9 a fost introdus prin art.1, punctul 7 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 121 din 4 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 875 din 10 decembrie 2003.

  7. 10.04.1996 – 10.12.2003text inițial

    (1) Sunt interzise orice acțiuni ale organelor administrației publice centrale sau locale, având ca obiect sau putind avea ca efect restrîngerea, împiedicarea sau denaturarea concurentei, în special:

    a) sa ia decizii care limitează libertatea comerțului sau autonomia agenților economici, ce se exercită cu respectarea reglementărilor legale;

    b) sa stabilească condiții discriminatorii pentru activitatea agenților economici.

    (2) Dispozițiile alin. (1) nu fac obiectul aplicării excepției stabilite la art. 2 alin. (1) lit. b).

Ai o întrebare despre art. 9 din Legea 21/1996?

Agent Juridic îți explică articolul pe situația ta, cu trimitere exactă la textul în vigoare și la modificările lui.

Întreabă Agent Juridic gratuit